Departamento di Naturalesa y Medio Ambiente (DNM) kier a aclaria cu ningun momento nan ta contra di e piscadonan. A contrario, DNM lo ta dispuesto pa traha conhuntamente cu nan.

Sinembargo relacion cu e discusion cu a surgi rond di e decreto nacional (landsbesluit) nobo cu a sali conoci como AB 2017 No.48, y cu ta trata e proteccion di flora y fauna local, incluyendo especie marino, nan ta haya cu e punto di salida no por ta cu no por proteha ningun sorto di especie marino. Ya cu nan ta considera cu nan ta na peliger di extension y di balor ecologico. Si ta bay opta pa regulacion, ban haci esaki consciente, asina nan a expresa pa medio di un comunicado di prensa.

Varios biaha DNM a pidi instancianan, entre otro Hadicurari y Santa Rosa e rapportnan, cu nan mes a indica cu nan tin, cual nunca nan a manda pa asina DNM logra yega e meta aki.

DNM mester aclaria tambe cu e ley no ta un ley di piscamento sino un ley pa proteccion di naturalesa incluyendo nos bida marino. Nan ta considera cu lama ta di nos tur pero e no ta un fuente sin fin di recurso.

Cu asombro DNM por tuma nota cu Santa Rosa, awor cu e ley ta na vigor, ta bin cu e remarca cu nan lo bay wak cua efecto e lista di flora lo tin riba criadonan di cabrito, mientras cu nan mes a yuda traha riba e lista di matanan. Ningun momento den e proceso Santa Rosa a trece esaki como punto di atencion.

Lista di piscanan
Tambe nan ta aclaria cu e ponencia cu e lista di piscanan incluyendo e kreeft, ta sortonan cu awo no ta permiti pa mata of pa herida, no ta completamente corecto. Varios di e piscanan y e kreeft ta protegi caba desde aña 1995, den e Ordenansa Nacional di Proteccion di Naturalesa articulo 13 (Natuurbeschermingsverordening).

DNM ta informa cu e unico sortonan cu a haya e status di proteccion e aña aki ta e Atlantic Bluefin Tuna, Nassau Grouper, Goliath Grouper y e famia di e Gutu (Parrotfishes). E Atlantic Bluefin Tuna, Nassau Grouper y Goliath Grouper ta sortonan cu ta mundialmente den peliger di extincion a base di datonan internacional.

Pa loke ta trata e famia di Gutu segun DNM tin rapportnan di entre otro United Nations cu ta demostra e balor ecologico di e famia di Gutu pa cu e rifnan di coral. E famia di Gutu a haya e status di proteccion pa e motibo cu su presencia den e rifnan di coral ta hopi importante. Si e Gutu no t’ey pa come e alganan cu ta crece riba e rifnan esaki lo causa e morto di e coralnan, ya cu e alganan ta crece mas lihe cu e coral.

Na mesun momento e morto di e coralnan ta causa desaparicion di e diferente sortonan di pisca y otro bida marino cu ta depende di e rifnan di coral. E desaparicion di coralnan den nos awanan lo tin un efecto negativo pa nos mesun piscadonan cu ta depende di e piscanan cu ta biba riba nos rifnan.

Calco y Kreeft

DNM kier enfatisa cu e otro piscanan y entre otro e Kreeft y e Calco, ta sortonan cu tin un status di proteccion for di aña 1995 y e Calco for di añanan 80.

DNM mester remarca cu Santa Rosa a haya e lista di flora y fauna na 2013. Di cual nan a manda nan motivacion pa proteccion di e sortonan di flora. Pero riba e lista di fauna nan no a duna comentario. Loke si tin cu remarca ta cu tabata tin hopi discusion riba e Kreeft cu si of no e ta protegi, y si e no ta proteha pa e ora bini cu regulacion di entre otro e Kreeft.

Historia

Na 2007 a institui e Commissie Flora en Fauna cu a haya un concepto di lista di flora y fauna for di Santa Rosa (DLVV). E comision a involucra e dos autoridadnan riba e tratado di CITES cu ta Departamento di Veterinario y Santa Rosa (Santa Rosa ta representa tambe den e directiva di Centro di Pesca di Hadicurari) pa sigui traha riba e lista aki.

A scucha e dos departamentonan aki y a ricibi nan sugerencianan cu ta inclui den e lista. Tambe a inclui e lista di piscanan di coral e tempo aya caba cu tabata inclui 108 sorto di pisca di coral.

Na 2013 Departamento di Legislacion a manda e lista aki pa DNM pa splica detayadamente cu argumento fuerte, pakico tur e sortonan di flora y fauna ta riba e lista pasobra no tabata tin motivacion suficiente di esakinan.

DNM a traha riba criterionan pa e sortonan por bini e lista proteccion aki. Tambe DNM a haci un peticion na Santa Rosa y Servicio Veterinario pa entrega nan motivacion pakico e sortonan indica mester ta riba e lista aki. Pa loke ta trata e piscanan, uzando e criterionan traha, a keda solamente di e 108 sortonan di pisca riba e lista original di e Commissie Flora y Fauna, esta e famia di e Gutunan y e Nassau Grouper. Acerca a bin e Goliath Grouper y e Atlantic Bluefin Tuna.

Tur e sortonan cu ta proteha for di aña 1995 caba, tambe a forma parti di e lista. Asina nan a haya extra proteccion incluyendo entre otro nan webo y nan neishi.

Na 2017 Conseho Consultativo a sugeri pa tur sorto di pisca di coral bini riba e lista aki un biaha mas. DNM a analisa e sugerencia y a mustra Conseho Consultativo cu esaki no ta cumpli cu e criterio traha pa bini riba e lista di proteccion y cu e lo bay afecta e piscado tambe.

Centro di Pesca Hadicurari
Segun e piscadonan di Centro di Pesca Hadicurari, e ley aki no ta un regulacion pa protege cierto especie marino, sino un e ta un prohibicion extremo. Un prohibicion cu ta afecta nan un 100%.

Biologo marino na servicio di Centro di Pesca Hadicurari Byron Boekhoudt ta bisa cu regulacion ta mas recomendabel cu prohibicion. “Nos ta bisa cu prohibicion ta mucho extremo.” Mientras cu tin e posibilidad di bin cu regulacion manera Merca, unda nan ta mata kreeft na cantidad y tur sorto di pisca cu ta aparece riba e lista di prohibicion cu a wordo introduci na Aruba. Pero nan tin regulacion cu tin diferente forma di hacie: Zonificacion, temporada, sistema di permiso, tamaño, cantidad, entre otronan. E ta kere cu e piscadonan ta di habri pa bin cu regulacion a base di loke nan a yega di expresa durante e reunion di diamars ultimo na Piedra Plat Entertainment Center.