image.jpeg

Camara di Comercio y Industria (KvK) a reuni dia 20 di april ultimo cu diferente empresario di e sector di salon di beyesa. For di comentario riba rednan social por deduci cu tin varios desafio den e sector aki cu ta pidi pa un solucion. E reunion cu a tuma luga tabata pa intercambia informacion y idea y pa mira tambe con KvK por contribui pa por soluciona e situacion.

Un di e puntonan treci dilanti ta cu personanan (mayoria stranhero) ta ofrece servicio y/of producto na prijsnan mas abao y ta opera sin permiso. Den algun caso tin hende local ta coopera cu e personanan aki. Tambe tin salon cu ta haci uzo di trahado ilegal, of persona cu ta temporalmente na Aruba cu un visa di turista. E pago ta hopi abao y no ta cumpli cu obligacionnan di e.o. impuesto y seguro social y medico. Hasta tin caso di salon cu ta huur stoel den nan luga na un trahado cu ta traha pa su mes, atrobe sin cumpli cu e obligacionnan rekeri.

 

Un problema cronico ta e falta di control di e diferente instancianan cu mester eherce control periodico riba e tipo di negoshinan aki. Por ehempel tin salon cu ta opera den vivienda y tin biaha ta trata di trahado cu a drenta pa bin traha na un salon, pero despues ta cuminsa pa su mes. Tin falta di control di parti di Departamento di Asunto Economico (permiso pa opera), Departamento di Labor (“cheaplabor”, trahado ‘on call’, etc.), Dimas (permiso pa traha), Departamento di Salubridad Publico (condicionnan higienico), Duana (entrada di mercancia pa bende door di supuesto ‘turista’). Ademas di esaki e procesonan pa haya personal di exterior ta dura largo na DPL/Dimas y ta costa bastante placa. 

Tambe a trece dilanti e problema cu no tin ley na vigor pa loke ta ‘zoning’ (ordenamento teritorial) cu ta defini den cual zona no por tin cierto tipo di empresa of ta percura pa un cobertura bon di e isla pa loke ta cierto servicio comercial. Mester remarca cu esaki ta un aspecto cu ta conta pa hopi sector riba cual KvK ta duna conseho pa cu peticion pa permiso di establecimento. Te awor conseho pa  structura esaki miho no a hiba na un maneho efectivo di Departamento di Asunto Economico. 

 

E fenomenonan menciona no ta algo recien, pero a bira mas fuerte y mas urgente pa motibo di e situacion critico na Venezuela cu ta haci cu un cantidad mas grandi di persona ta bin Aruba, sea pa busca trabao of pa haci negoshi di algun forma. Na su turno e situacion aki ta demanda un actuacion mas diligente di e diferente autoridadnan envolvi. Varios departamento ta declara di principalmente tin falta di  personal. Sin embargo ta importante pa mehora e capacidad aki, ya cu comercio mester por conta cu control efectivo pa proteccion di e empresanan oficial, cu si ta cumpli cu tur nan obligacionnan.

 

Entre e ideanan cu a bin dilanti, tin e sugerencia pa un ‘awareness campaign’ pa conscientisa publico cu cumprando producto y/of servicio for di personanan y/of comerciantenan cu ta opera ilegal, esaki ta yuda daña e situacion pa esunnan cu si ta cumpli. Ademas e riesgo pa haya trabao of mercancia inferior ta hopi mas halto, e placa cu nan ta gana ta bay pafo di Aruba mesora, y empleo ta bira menos na empresanan oficial pasobra nan ta haya menos cliente.

Tambe a surgi e idea pa bin cu un cierto tipo di certificacion pa e sector, cu por inclui un tipo di seyo di calidad pa esunnan cu a cumpli cu e proceso di certificacion. Otro alternativa ta pa tuma iniciativa atrobe pa lanta un asociacion cu ta boga pa interes di e sector aki.

 

A keda conveni cu lo bay trata di organisa un reunion cu e diferente departamentonan concerni pa delibera cu nan riba e retonan cu a wordo treci dilanti. Tambe KvK lo haci esfuerso pa haya mas dato, haciendo uzo tambe di e sistema digitalisa di KvK.

Na final di e reunion a forma tambe un comision di 15 empresario, cu lo bay conta cu asistencia di KvK pa facilita reunionnan cu e departamentonan conveni.

KvK hunto cu e empresarionan ta spera cu a corto plaso caba por anuncia mas informacion y/of resultado di e iniciativa aki.