Cas Marie ta indica cu e problema di Alzheimer ta creciendo na Aruba, pero e ta un tendencia mundial. Betty Vreugd tin dies aña trahando den Cas Marie y ta spera cu un dia lo wordo inventa un remedi efectivo cu lo por yuda contraresta e efectonan di e malesa aki.

Coordinador di Cas Marie, Lisette Does ta bisa cu e tipo di malesa mental aki ta un poco dificil pa e famia di e pashent.  Sinembargo un material valioso ta musica y nan kier bin cu instalacion pa asina pone e musica toca. “Clientenan di demencia ta interesa y ta haya e musica fabuloso.” E uzo di musica como terapia ta pone nan clientenan trankil y ta pone nan bay bek na nan mundo y sinti nan mes contento.

Situacion ‘espantoso’
E tambe ta ripara cu na Aruba tin hopi hende cu tin problema cu Alzheimer. No tin cifra actualisa con grandi e problema di demencia aki ta na Aruba; pero e ta mustra uno problema grandi cu ta creciendo keto bay. Pero e ta haya cu e situacion ta ‘spantoso’, pasobra e famianan ta acudi hopi na Cas Marie. E ta haya cu keto bay un Cas Marie ta keda hopi chikito pa por yuda tur hende. Nan centro di encuentro na Savaneta ta ricibi tur dia un cantidad di cliente cu problema di Alzheimer , unda nan ta realisa un serie di actividad no solamente pa pone nan mente traha, sino pa nan por comparti y tene nan contento henter dia. Nan ta un pasadia cu ta duna e oportunidad pa nan cliente pa bin un bes of mas pa siman.  Nan tin alrededor di 47 cliente cu ta bin den diferente dia di siman for di dialuna te cu diahuebs di 8’or di mainta te cu 4’or atardi.

Nan grupo di cliente ta hopi grandi, aunke nan infrastructura por carga mas hende. Pero nan mester tin tambe un grupo di personal capacita pa atende debidamente cu nan clientenan. Nan ta ricibi diferente cliente cada un cu nan grado di Alzheimer. Diaranson nan ta traha cu un grupo  mas chikito cu ta e memory group . Nan ta e clientenan cu ta un tiki mas miho di mente cu ainda por dicidi un tiki ainda pa nan mes. E dia ey nan ta ofrece un terapia diferente cu e otro dianan.  Tambe nan ta duna hopi biaha conseho pa e famianan cu no ta nan cliente directo, pero cu nan no sa mas kico pa haci cu nan famia cu problema di demencia tipo Alzheimer.


Terapia
Den sra. Vreugd su experiencia cu e pashentnan,  e por observa cu nan terapia combina a base di musica, cantamento y bailamento ta efectivo, ya cu  algun clientenan cu ni sikiera tabata papia, despues nan tabata cuminsa corda hopi cos. “Nos ta canta cu nan, baila cu nan, pa  nan no sinti manera no tin niun hende pa yuda nan.” E tipo di terapia a base di cantamento ta efectivo ya cu ta cosnan cu nan no ta lubida y ta haci nan feliz tambe.  Nan por lubida hopi cos pero menos cantica y baila, sra. Vreugd ta splica. Esey ta un terapia cu ta yuda nan pa sigui corda cosnan di antes cu nan tabata gusta. E ta reconoce cu Alzheimer ta un malesa hopi cruel y tin biaha e famia di e pashent ta perde pasenshi; of ta trata nan un poco duro nan ser keri sin sa cu eventualmente nan ta cuminsa experiencia e sintomanan di Alzheimer. P’esey e ta recomenda pa e hendenan busca informacion pafo, ora cu pa ehempel nan ta confronta cu nan mayornan of otro ser keri ta cuminsa lubida. E ta haya cu lubida ta algo normal den cualkier edad pero ora cu e ta bira algo no comun, pa ehempel ora cu nan ta lubida baña, cende stoof y pone awa keinta y lubida despues, etc. e por ta señalnan cu mester tene cuenta cu esaki. Ora cu un cliente di nan ta yega na e fase caba caminda nan ta experencia hopi agresividad, ya cu esaki ta un parti di nan comportacion di demencia, Cas Marie ta evalua nan. Prome nan ta evalua nan clientenan pasobra nan estadia den e pasadia aki mester keda agradabel pa nan clientenan. P’esey den un caso di demencia extremo nan ta duna guia na e famia di e cliente pa nan sa cual ta e siguiente paso.