ORANJESTAD – Dia di ‘Yom HaShoah’ of Recuerdo di Holocaust y Heroismo ta un ocasion riba kalender di pueblo Hudiu, pa recorda e 6 miyon di Hudiunan cu a bira victima di II Guera Mundial, y tur esunnan cu a combati contra tur crueldad di e regimen Nazi.

Rabino Daniel Kripper, di e sinagoga Beth Israel, a declara na e matutino aki cu riba e fecha nan ta recorda e victimanan y nan sernan keri. Rabino Kripper a expresa su satisfaccion di por a comparti e ceremonia aki cu ‘amigonan di otro religion’. E ta haya cu e representantenan religioso aki ta identifica cu e mesun causa aki. Conhuntamente nan ta realisando un causa comun na Aruba pa medio di dialogo y harmonia, mas leu di nan diferencia cu ta identifica cada religion. “Nos ta uni den un laso di amistad y di comparti idealnan,” el a bisa.

Den nan ceremonia nan a reuni diahuebs ultimo como un gran famia den oracion. E ceremonia aki tabatin un componente spiritual y di recordatorio pa medio di un documentario. E ta haya cu mirando loke ta tumando luga actualmente den henter mundo, fanatismo y falta di tolerancia, a haci di e dia di ‘Yom HaShoah’ uno di reflexion tambe.

Di otro banda, miembro di comunidad Hudiu y comerciante, David Cybul, a declara na Bon Dia Aruba cu e dia di ‘Yom HaShoah’ no solamente ta uno pa recorda e Hudiunan cu a bira victimanan di e Nazinan, sino di tur esunnan cu a muri durante II Guera Mundial.

El a bisa cu e total di fayecido cu a wordo divulga oficialmente ta alrededor di 72 miyon di hende, di locual 6 miyon ta Hudiu. E victimanan tabata Hudiu, poblacion civil di otro nacionalidadnan, y militarnan. Pero tambe Catoliconan, Cristian, Musulman y di otro religion. Tambe hendenan di color scur y gitanonan, cu a bira victima mescos cu e Hudiunan, di e holocaust aki durante II GM.