FILE - In this Aug. 7, 2018 file photo, a doctor performs an ultrasound scan on a pregnant woman at a hospital in Chicago. A new study released Tuesday, Sept. 17, 2019, suggests when a pregnant woman breathes in air pollution, it can travel beyond her lungs to the placenta that guards her fetus. During pregnancy, particle pollution is linked to premature births and low birth weight, but scientists don’t understand why. (AP Photo/Teresa Crawford, File)

Un estudio nobo ta sugeri cu ora un muhe den estado ta inhala contaminacion di aire, e ta biaha a traves di su pulmon na e placenta cu ta tene su feto.

Contaminacion consistiendo di particulanan minusculo di exhausto di auto, fabrica, y otro fuente ta peligroso pa salud di tur hende, y durante embaraso e ta vincula cu nacemento prematuro y peso abou. Pero cientificonan no ta compronde pakico, algo cu por afecta cuido pa muhe den areanan altamente contamina. Un teoria ta cu e particulanan ta keda den e pulmon di e mama y ta causa inflamacion potencialmente dañino.

Diamars, investigadonan Belga a reporta otro posibilidad, cu cualkier riesgo ta mas directo.

Un tecnica nobo di scanning a mira un tipo di particula nobo di contaminacion – manera carbon preto – den placenta dona pa 28 mama nobo, nan a reporta den Nature Communications.

E placenta ta nutri un feto den desaroyo y ta purba blokia substancianan dañino den e sanger di e mama. E team di Hasselt University a haya cu e particulanan ta acumula den e banda di e placenta mas cerca di e feto, cerca di unda tin e lombrishi.

Esey no ta prueba cu e contaminacion a crusa e placenta pa alcansa e feto – ni cu ta reponsabel pa cualkier efecto dañino, segun a cauciona Dr. Yoel Sadovsky di Centro Medico di Universidad di Pittsburgh, un experto lider di placenta no involucra den e investigacion nobo. Ademas, ta un estudio chikito.

Sinembargo, ‘djis haya e contaminacion den e placenta ta importante’, Sadovsky a bisa. “E proximo pregunta lo ta cuanto di e particulanan di carbon preto aki ta necesario pa causa daño.”

Cientificonan ya caba tin algun pista for di estudionan animal cu particulanan por alcansa e placenta, pero e estudio diamars ta e prome den humano. E investigadonan Belga a desaroya un manera pa scan muestra di placenta uzando pulsonan laser, cu a haci e particulanan di carbon preto flash cu luz blanco pa asina midi esakinan.

E investigadonan a inclui placenta di 10 mama kende ta biba den area cu contaminacion halto y 10 otro cu contaminacion baho. Mas grandi e exposicion na contaminacion, mas particula a haya den e placenta. “Mientras e organonan fetal ta den desaroyo completo, esaki lo por tin riesgo pa salud”,segun specialista ambiental y di salud publico di Hasselt, Tim Nawrot, autor di e estudio.