Durante e reunion anual di IPKO cu a tuma luga na Den Haag entre 5 pa 8 di juni a enfoca entre otro riba cooperacion y cultura politico dentro di Reino Hulandes. Durante e sesion tocante e topico aki, delegacionnan di Aruba, Corsou y Sint Maarten a reconoce entre otro e desbalansa den poder, desconfiansa, falta di comunicacion y historia di sclavitud cu ainda ta hunga un rol significante den cooperacion interinsular y cu Hulanda.

E topico di cooperacion dentro di IPKO y Reino Hulandes tabata central den e reunion anual y a dedica henter un dia riba dje, reflehando un reconocemento cu relacionnan mas fuerte y miho comunicacion ta necesario pa atende e retonan cu Reino ta enfrentando.

E sesion lidera pa profesor Wouter Veenendaal, profesor special di Relacionnan den Reino na Leiden Universidad, a mira un discusion di panel cu cuatro experto participante cu a identifica cuatro factor cu ta influencia relacionnan dentro di Reino. Esakinan ta inclui e pasado colonial di e islanan CAS; buraconan structural den statuut di Reino; diferencia den tamaño y capacidad di cada pais y diferencianan cultural. Tur cuatro factor identifica ta interconecta cu otro y ta forma e cultura politico cu ta existi den Reino Hulandes.

Pasado colonial ta ainda ta domina relacion den Reino

Durante e sesionnan di trabao, delegacionnan a discuti prehuicio y percepcionnan cu ta origina for di un historia colonial comparti. A reconoce cu e asuntonan aki ta sigui influencia interaccion dentro di Reino y cu nan no mester keda ignora si tin e meta pa fortalece cooperacion a largo plazo.

Desconfiansa a resalta como un consecuencia determinante den con paisnan den Reino ta coopera y comunica entre otro y cu Hulanda. Un tema cu a ocupa discusionnan tabata si tin suficiente confiansa entre tur pais participante. Tambe a discuti con paisnan ta percibi otro y kico ta causa desconfiansa ora esaki surgi den negociacionnan.

Tambe a nota con percepcionnan anticua tocante e paisnan den Caribe ainda ta afecta con Hulanda ta trata paisnan den Caribe. Di e banda Caribense, perspectivanan riba Hulanda por ta influencia pa experencia historico cu autoridadnan Hulandes. Esakinan dos combina por complica cooperacion hasta ora tin un acuerdo riba metanan di politica.

Loke tambe a reconoce tabata e desbalansa den poder cu ta sigui domina relacionnan cu Hulanda. Manera a nota den e rapport di IPKO 2026, a reconoce cu Hulanda su alcance y influencia, specialmente riba nivel internacional, ta hopi mas grandi cu di islanan den Reino, cual ta causa preocupacionnan entre paisnan CAS tocante tratamento igual dentro di Reino.

E desbalansa den poder entre Hulanda y islanan den Reino a resalta specialmente ora paisnan miembro di Nacionnan Uni (UN) a firma un resolucion cu ta reconoce sclavitud y trafico transatlantico di Africanonan catibo como un di e pio crimen contra humanidad. Hulanda tabata un di e paisnan cu a abstene di firma e resolucion, a pesar di tabata un di e podernan mas grandi durante e epoca di sclavitud. Es mas, abstencion di Hulanda a bin sin consulta for di e islanan den Reino, cual tabata directamente impacta pa e consecuencianan di sclavitud stimula pa gobierno Hulandes e tempo ey. E consecuencianan structural aki te dia di awe ta presente den gobernacion dentro di Reino. Pa via di esaki, delegacionnan di Aruba, Corsou y Sint Maarten a firma y entrega un resolucion historico cu ta trece dilanti varios exigencia for di gobierno Hulandes.

E exigencianan aki ta inclui un rechaso absoluto di Hulanda su abstencion den resolucion di UN, subrayando cu esaki tabata completamente inaceptable pa islanan CAS. Ademas a exigi un protocol di consulta previo y na tempo cu e islanan, cu contenido obligatorio for di e prome fase riba posicionnan internacional similar. Cu e punto aki, e delegacionnan ta enfatisa cu ningun posicion di Reino riba sclavitud of derecho humano por ser determina unilateralmente. Por ultimo ta exigi igualdad den practica, garantisando un rol structural pa paisnan den Caribe Hulanda den e decisionnan di ministerio Hulandes di Asuntonan Exterior cu ta afecta nan directamente.

E resolucion aki a ser entrega na delegacion di Hulanda na IPKO dia 5 di juni 2026.

Un realidad cu ta mina Statuut di Reino

Den contexto di e discusionnan cu ta tuma luga durante e reunion, expertonan a punta na buraconan structural dentro di Statuut di Reino cu ta afecta confiansa, cooperacion y igualdad entre partnernan den Reino, y specialmente cu Hulanda. Aunke no a duna mas specificacion riba amiendanan, a enfatisa cu e constitucion ta laga espacio pa desbalansa den poder dentro di Reino.

Un asunto frecuentemente menciona den relacion cu debatenan den Reino ta cu mientras e islanan CAS y Hulanda ta formalmente paisnan igual dentro di Reino, Hulanda ta keda esun cu mas poder y influencia, debi na entre otro su poblacion mas grandi, forsa economico y capacidad cu ta dun’e mas poder compara cu e islanan den Caribe.

Un otro punto di debate ta relaciona na responsabilidadnan di Reino manera supervision financiero, reformanan riba gobernacion, aplicacion di ley y obligacionnan internacional. Den practica, gobierno di Reino por interveni den cierto circunstancia, vooral ora asuntonan manera bon gobernacion, maneho financiero of derecho humano ta concerni. Pero criticonan ta argumenta cu esaki ta crea tension entre paisnan den Caribe Hulandes pasobra e por ser percibi como e intervencionnan aki como un menasa riba autonomia, mientras cu legisladornan Hulandes por mira esaki como responsabilidad di Hulanda den Reino.

E puntonan aki tabata specialmente relevante durante e discusionnan di IPKO, unda delegacionnan a enfatisa repetidamente e necesidad pa respet mutuo y mas igualdad den cooperacion. Durante intercambionan informal cu Secretario di Estado Eric van der Burg, delegacionnan a discuti con Reino por sigui dilanti si paisnan por traha hunto riba un nivel mas igual, mientras tanto atendiendo limitacionnan institucional por a ser crea pa tensionnan historico.

Un resultado concreto cu a surgi for di e discusionnan cu van der Burg tabata pa gobiernonan di CAS—hunto cu secretario van der Burg—trece e posibilidad dilanti di envolve parlamentarionan den henter Reino den e Conferencia di Reino. E envolvimento di e islanan CAS a ser confirma na mei pa prome minister Hulandes Rob Jetten, unda a enfatisa cu esaki ta e prome biaha cu e islanan autonomo den Reino lo participa. Delegacionnan di IPKO ta mira esaki como un posible manera pa fortalece participacion parlamentario den tumamento di decision den Reino.