FPNA: Meta di caso contra Aruba Ocean Villas tabata pa proteha area di mangel y a logra esaki. Fundacion Parke Nacional Aruba a logra loke e tabata kier, esta cu Aruba Ocean Villas mester para tur construccion pendiente e aanlegvergunning. Y como tal, e fundacion cu tin e responsabilidad pa proteha e area di mangel ta conta cu tur departamento di Gobierno envolvi den duna conseho y finalmente e aanlegvergunning ta considera tur aspecto, pero particularmente e derecho di naturalesa.

Esey ta locual Director adhunto di FPNA Norman Kuiperi a bisa ayera, den presencia di Gerente di FPNA, Natasha Silva. Esey tabata e reaccion di FPNA riba e fayo di e caso sumario cu a lanta contra Aruba Ocean Villas y Pais Aruba, pa motibo di a cuminsa traha sin e permisonan completo, ademas cu a drenta e area cu ta cay bou maneho di e fundacion, esta e area di mangelnan na Commandeursbaai. “E rason primordial di nos caso sumario tabata cu Aruba Ocean Villas tabata traha ilegalmente, sin permiso adecua, destruyendo naturalesa na Savaneta unda ta construyendo nan bungalows.”

Daño na naturalesa

Kuiperi a bisa cu motibo pakico a dicidi pa acudi na Corte tabata pasobra cualkier intento pa yega na un palabracion cu propietario di Aruba Ocean Villas, esta sra. Osyth Henriquez, con pa mitiga daño ora di construccion tabata envano. Locual tabata kier pa hues a para e dañonan cu tabata haci na mangelnan y e area natural cu ta cay bou responsabilidad di FPNA.

Pa FPNA, e decision di hues ta uno positivo pasobra a manda un mensahe na Aruba Ocean Villas cu no ta permiti pa sigui haci mas daño na naturalesa, y no por traha tanten cu no haya un aanlegvergunning. Y den caso si e compania haci cualkier gestion di construccion, sin e aanlegvergunning, e mester paga 10 mil florin pa dia na multa.

Director adhunto di FPNA Kuiperi a bisa cu e caso ta importante pasobra e ta ilustra e papel di FPNA pa defende interes di henter Aruba, unda naturalesa ta hunga e papel primordial. E caso aki ta enfatisa cu cualkier desaroyado mester tene cuenta proteccion di naturalesa cu ta locual lo sostene turismo di Aruba den futuro.

MER

E asina yama quickscan cu FPNA a haci di e dañonan debi na e construccion mester bay man den man cu e Millieu Effecten Rapportage , e MER cu Aruba Ocean Villas a laga traha. Pero Kuiperi ta critico di e MER presenta pasobra e investigacion riba impacto ambiental no a cubri tur area crucial. Por ehempel, con ta bay minimalisa e impacto di luz for di e bungalows riba e animalnan cu ta biba den lama y esunnan cu ta drumi y biba anochi den e mangelnan; unda e awa sushi di toilet ta bay; tin diferente ‘infiniti pools’ den e cabananan, pero no ta mustra unda e awa ta bay. “Ki plan tin si un di e tubonan kibra? Unda e awa lo bay. Tambe tin sangura den e mangelnan. Lo bay uza insicticida y ki tipo nan lo ta cu no ta afecta e mangelnan?”

Kuiperi a subraya e balor di e mangelnan cu ta esencial pa mitiga cambio di clima y ta e cuna unda bida di fauna marino ta cuminsa. Y no ta FPNA a dicidi cu mester proteha e mangelnan. Ta un tarea cu e organisacion a keda encarga cu n’e.

E MER ta manera un pintura pa Elmar duna meter di coriente. Tur hende mester por wak e pa sa con ta bay atende cu situacionnan. “Loke hopi hende no sa cu e yerba di lama banda di Commandeursbaai tabatin un cama di yerba di lama unda turtuganan ta come. Y ta eynan ta unda lo pone e pilonnan pa e bungalows. Hopi Arubiano no ta gusta yerba di lama. Pero tur especie, for di picuda, te gutu ta cuminsa nan bida den yerba di lama. Y na rand di e cama di yerbe di lama ta unda calco ta pasa su añanan di infancia, scond’i bou tera. P’esey mester di proteccion.”

Kuiperi a bisa cu aunke cu proyectonan manera De Palm Island y Renaissance Island ta data prome cu e ley Proteccion Naturalesa y FPNA, ambos a entrega nan MER y e resultado ta bisto. E mangelnan y coral ta florece den e area. “Aki na Aruba Ocean Villas, no a worry cu e aspectonan aki.

Realidad ta cu DIP no tin un standard ni condicionnan pa presenta un MER adecuado. Esaki ta tarea di e legislado, Norman Kuiperi a bisa. Consequentemente Aruba Ocean Villas a presenta un MER cu tin buraco. FPNA a ilustra con e trabounan cu a tuma luga na Aruba Ocean Villas cu tabata banda di e area di mangel a lanta asina stof den lama cu a plama y pega riba un proyecto di cultiva coral y tur a muri. “Ken ta para responsabel pa esaki?” Kuiperi a puntra su mes. Un MER adecuado mester a premira e detayenan aki y mitiga daño, den su opinion.

Aanlegvergunning

Awor ta keda na Aruba Ocean Villas pa haci su peticion di e aanlegvergunning. Esaki ta un permiso banda di esun di construccion cu ta determina si e proceso no ta haci (dimas) daño na e medio ambiente. E departamentonan encarga cu e proceso di aanlegvergunning na Direccion Naturalesa y Medio Ambiente cu ta conseha, DOW cu ta conseha y DIP cu finalmente ta duna e permiso aki. Como tal, FPNA ta conta cu e departamentonan aki ta bay anda responsablemente cu e permiso y ta mara esaki na condicionnan.

FPNA lo sigui e proceso aki a pie de la letra, pasobra Aruba Ocean Villas a inicia hopi tempo pasa y ta awor numa tin e permisonan di tereno y construccion den man. Den otro palabra, Kuiperi ta spera cu e otorgamento di aanlegvergunning ta bay cu mas cautela y den forma critico. “Aanlegvergunning ta bisa cu por cuminsa construi. Pero entretanto ya tin hopi construccion cu a tuma luga,” Kuiperi a ilustra, mustra cu propietarionan di Aruba Ocean Villas a ataca FPNA sin cu nan tabatin e argumento legal, esta cu tabatin tur e permisonan necesario pa por a cuminsa traha. “Hopi Arubiano no ta realisa di esaki. E ta facil pa bisa cu ta bay contra Arubiano, cu a traha e proyecto cu su sodo, pero FPNA tambe ta Arubiano.” E Director Adhunto di FPNA a bisa cu tin un bon relacion cu tur e departamentonan concerni y ta conta cu nan lo tene e ley di Proteccion di Naturalesa como e guia pa nan decision pa otorga e aanlegvergunning.

No ta contra Aruba Ocean Villas

Norman Kuiperi a bisa cu ningun momento FPNA ta contra Aruba Ocean Villas. Al contrario, ta considera e proyecto uno hopi bunita y unico. No ta tarea di FPNA pa demanda departamentonan publico manera DIP of DOW, pero si ta tene combersacion continuo cu nan, pa hala atencion pa actonan ilegal y daño na naturalesa. “E no tabata agradabel pa a para e construccion di e proyecto. Nos ta boga pa proteccion di naturalesa. Mi ta spera cu sano huicio y responsabilidad pa e biodiversidad den e area di Commandeursbaai lo keda respeta. Mi semper a bisa cu Aruba Ocean Villas ta uno bunita, pero preferibelmente lo mester dialoga pa compronde nos posicion. Nos nunca a bisa di ta contra e proyecto,” Kuiperi a conclui.

Bon Dia Aruba a tuma contacto cu sra. Henriquez di Aruba Ocean Villas, kende a bisa cu berdad e compania encarga cu e construccion den lama a haya aviso cu mester pone un net den lama pa evita cu santo plama y cu e ta mas cu dispuesto pa un miho dialogo cu FPNA pa interes di e proyecto y di naturalesa.