Awe ta tuma luga un curso cu masha poco a yega di tuma luga riba nos isla y cu ta envolve e parti di ehercicio fisico y e sector di medicina. Ta trata di ‘Ehercicio ta Medicina’ (Exercise is Medicine) cu ta tuma luga na Renaissance Hotel, y e ta un curso asigna pa e dokternan di cas, specialistanan y esunnan cu ta traha den e sector medico of salud. E hecho aki ta hacie algo singular na Aruba.

Obhetivo
Dr. Steven Croes di Ibisa a splica cu ‘Ehercicio ta Medicina’ ta un programa di salud cu su obhetivo ta pa inclui deporte of actividad fisico como algo standard den e tratamento medico y den e proceso di cuido di un pashent. Pero e no ta un obhetivo aisla, sino cu e mester ta uno pragmatico.

P’esey mirando su relevancia Croes a haci un yamado na tur personal di salud pa mira cual ta e actividad fisico cu cada persona ta haci, y a base di esey prescribi esaki. E ta manera si e dokter ta prescribi remedi pa malesa. Tambe nan por tin no solamente e facultad sino e conocemento pa prescribi of recomenda cierto actividad fisico den un forma di receta medico.

P’esey e ta considera importante e curso aki pa nos personal medico local. Ya cu nan tin pashent cu por haci cierto actividad fisico y otro no. Den e curso aki, tur persona cu ta traha den e area di salud por asisti pa ricibi informacion y guia pa extende nan conocemento riba e tereno aki.

Programa global
Ta trata di un programa cu a nace na aña 2007 door di American College of Sport Medicine y tambe door di American Medical Association. E programa aki a bira un iniciativa global. Croes a bisa cu awendia tin alrededor di 40 pais rond mundo cu ta participa den e programa aki.

Nan lema principal ta cu actividad fisico ta un bon medicina. E programa cu ta tuma luga awe ta busca di siña e personal den e sector di medicina of salud cu ta bay atende e curso aki pa midi cual ta e actividad fisico pa cada persona cu ta bay haya tratamento aki.

Despues, e idea tras di esaki ta cu a base di esaki nan por guia y duna conseho na e personanan cu no ta haciendo actividad fisico, y con nan por haci actividad fisico. Segun patronchi internacional di Organisacion Mundial di Salud (WHO), nos tin cu haci actividad fisico 150 minuut pa siman. Y esun cu no ta haciendo esaki, e personal medico lo por prescribi esaki como un remedi, den un forma di receta medico.

Croes ta considera importante pa introduci esaki, ya cu hopi pashent ta wordo instrui pa bay haci actividad fisico; pero unabes cu na ta bandona e consultorio medico of institucion di salud, nan no sa kico pa haci. Pa trece un ehempel, un pashent diabetico sa cu mester haci actividad fisico, pero sigur e ta puntra su mes: kico mi tin cu haci? Mientras ora cu bo tin un prescripcion medico cu ta bisa bo tur loke bo tin cu haci den actividad fisico, e ta bira mas facil y comprendibel pa e pashent considerando nan condicion di salud.

Un pilar di e programa aki ta cu unabes cu un pashent ta wordo prescribi cu ehercicio of actividad fisico teniendo na cuenta su estado di salud, e ta wordo transferi na cierto gruponan local cu ta dedica na sport. Un di nan ta Ibisa y tin otro stakeholder cu ta bay participa den e curso aki.