Ayera mainta, dokter Carlos Arturo Vallejos a ofrece un conferencia di prensa pa medionan local, pa papia di algun caracteristica cu segun su persona a ser splica na comunidad di un manera hopi leve.

Na medida cu tempo a pasa por a ripara con diferente virus a pone henter mundo na rudia, el a menciona cu e virus aki a yega manera un epidemia conoci ora un germen of un material infeccioso ta bin for di otro lugar y ta ataca e area na unda e enfermedad lo manifesta, esaki ta e definicion di epidemia, segun Vallejo a bisa.

Si e epidemia aki ta ataca otro lugarnan manera den caso aki cu casi tur pais ta afecta, por considera cu esaki ta un pandemia, loke ta nifica cu e epidemia a extende riba henter mundo y aworaki ta papia di pandemia, y cu por a ripara tambe cu e virus a comporta di un manera iregular. Manera a informa e ta di cura di 7 pa 21 dia, loke ta pasa cu un grip, pero e virus aki ta un epidemia, e ta keda reproduci su mes pa asina contagia e lugarnan aki.

Pa via di e virus, Vallejo a trece dilanti cu a cuminsa conoce cu e fayecidonan tin un edad aproxima di 55 aña bay ariba, pa motibo cu e virus aki tin e caracteristica di ataca e sistema respiratorio y esaki den e añanan specifico ey tin caracteristicanan special cu areanan di aparato respiratorio lo modifica di manera hopi critico, di tal manera cu e pashent ta bira pio y mester drenta den unidad di cuido intensivo (ICU) di un hospital.

Mayoria di e pashentnan aki ta muri pa motibo cu e areanan afecta no ta prepara pa e ekipo di respiracion cu ta yama ‘ventilator’ y na di dos lugar e pashentnan cu tabatin otro malesanan manera diabetes no ta permiti cu hunto cu e virus e pashent por recupera di un manera mas lihe, manera ta sucede cu pashentnan mas hoben.

Ta importante pa trece dilanti cu Vallejos a comenta cu hende hoben no ta scapa di esaki,  teniendo na cuenta cu nan ta esunnan cu ta e motor di economia y sociedad, ta esunnan cu mas tin mobilidad na e momentonan aki danki na nan sistema inmunologico.

Tambe a bisa cu a realisa pruebanan cu chloroquine, hydroxychloroquine, azithromycin, entre otro, pero cu te awor oficialmente no por bisa cu tin un remedi of medicina cu ta ataca directamente e virus, pa loke awendia e pashentnan ta keda exponi na e medicina cu normalmente ta usa pa trata malesanan respiratorio cu ta colateral, virusnan y bacterianan cu ta aumenta e problema.

Tocante e test rapido, Vallejo a sigura cu esakinan ta wordo usa pa evita aglomeracion di hende na hospitalnan y clinicanan cu no tin un infrastructura sanitario importante, esaki a crea un confusion grandi pa motibo cu basta hende a acudi riba nan mes pa haci prueba sin cu e persona a haya algun sintoma, algo cu el a expresa cu ta “catastrofico pasobra e pruebanan aki ta di contacto y no fisico.”

Di loke ta e prueba (Polymerase chain reaction) PCR, Vallejos a declara cu nan ta hopi specifico y nan ta detecta particulanan di e nucleo di e virus y cu te awor ta e prueba mas concreto na unda  hopi  biaha un persona a haci un prueba so. Pa loke ta trata e prueba anticuerpo ta indica cu e persona na e momento cu e ta haci e test tin un infeccion presente, di manera cu e no ta specifico y mester combina cu un prueba PCR.

Tocante e strategia di e virus, Vallejos a señala cu un persona cu ta contagia cu coronavirus no ta bira malo den e prome cuatro dia loke ta permiti e virus pa organisa y na di 5 dia ya e pashent ta cuminsa sinti e efectonan manera verkoud, problema pa hala rosea, malestar general, etc, loke ta nifica cu si e persona ta haci e prueba prome cu e dia 5 lo sali negativo.

E situacion aki a trece como consecuencia disminucion den e capacidad economico y pa Aruba “cu tin cu acepta condicionnan teribel cu a wordo imponi door di Hulanda pa por haya un prestamo” , tambe a expresa cu “algun di nan tin relacion cu autonomia y otronan cu derechonan laboral cu a adkiri pa varios aña”, loke ta un factor hopi importante pa papia banda di epidemia, endemia y pandemia cu ta trece un ruina economico.

Pa e motibo aki Vallejos a pidi pa comunidad no bay masivamente sin orientacion medico pa haci e prueba na hospital, ya cu di e manera aki ta gasta e poco placa cu por tin y cu ta sirbi pa come na final di aña na unda el a sigura cu e crisis mas grandi ta bin.

“Un persona cu no ta malo no tin motibo pa haci un prueba”, Vallejos a splica cu esaki a trece hopi confusion y pesey tin personanan cu a haci mas di un prueba  cu a haya resultadonan diferente loke ta causando mas problema economico, pa cual el a pidi pa detene e pruebanan haci pa nerviosismo.

Un gran aliado di tur persona ta e sistema inmunologico y pa mantene esey e no ta kere cu un persona mester laba su man cada cinco minuut, el a conseha cu mayornan mester laga e muchanan y tambe tur hende pa tin contacto cu naturalesa pa fortalece e sistema aki, cu ta e aliado unico cu tin na e momentonan aki.