Fundacion Parke Nacional Aruba, FPNA, ta en principio contra e re-introduccion di piscamento cu harpun, despues di un prohibicion di casi 20 aña, sigur den bista cu tur otro pais ta moviendo den direccion of ya caba a prohibi e uzo di harpun. E ambiente marino y ecosistema di Aruba a sufri un degradacion continuo den e 20 añanan aki, debi na presionnan adicional, manera efectonan di cambio di clima, deporte acuatico y polucion maritimo. Pero tambe pa motibo di falta di un maneho publico nacional, leynan inadecuado of no existente, como tambe falta di regulacion y mantencion di regla. Riba dje autoridadnan cu ta responsabel cu regulacion y mantencion ta hiba un tolerancia explicito categorico di e ainda practica ilegal di piscamento cu harpun.

Esaki ta parti di e documento di maneho cu FPNA a dirigi na agencianan di Gobierno encarga cu conserva y regular medio ambiente marino, y tambe pa Minister di Teritorio, Infrastructura y Medio Ambiente y na publico.Mientras cu FPNA ta compronde e presion socio-economico pa siguridad di cuminda cu a keda fomenta pa e crisis di Covid, tambe tin preocupacion serio pa e sostenibilidad pa legalisa piscamento cu harpun na Aruba. Pasobra ya caba e ambiente marino ta den un estado fragil y ta e producto primario di economia di Aruba. E necesidad pa aplica principionan di precaucion y cu ta esunnan cu kier practica e actividad mester presenta datonan. Preocupacion di e capacidad presente pa monitoreo stricto, regulacion y enforsamento di piscamento cu harpun. Y e potencial di uzo di e harpun como arma mortal, tur ta motibo pa no revoca e prohibicion riba piscamento cu harpun.

Esaki sin menciona e costonan adicional cu reintroduccion lo incuri, sea ta pa administracion, regulacion, mantencion of pa rehabilitacion ambienta. E pregunta ta keda si no tin alternativanan mas viable y sostenibel pa siguridad di cuminda, FPNA a bisa den su documento.

Tratadonan internacional

Si legalisa piscamento cu harpun, esaki mester sosode unicamente despues di estudionan di base y bou regulacion stricto y cu precaucion. Mester inclui explicitamente castigonan legal y boetnan pa preveni mas impacto riba medio ambiente, ecosistema y biodiversidad y sigura cu e ta limita na piscamento oceanografico cu harpun pa consumo personal. Capacidad di monitoreo y enforsamento mester t’ey pa mitiga e impacto di piscamento cu harpun.

Esaki ta encera entre otro e registracion y regulacion stricto di harpun como arma di candela y designa areanan pa pisca cu harpun na dos kilometer pafo di costa y pafo di e areanan di buffer di e areanan di parke marino di Aruba y uzo halto di areanan costal unda tin un cantidad di recreacion local y turistico. Tambe mester nota cu tin hopi cay y rif di coral y areanan di yerbe di lama cu ta keda pafo di e parke marino pero cu tambe ta areanan di balor importante pa servicio na ecosistemanan. Un falta di proteccion local como tal no ta encera cu por sigui practicanan insostenibel cu falta di respet pa tratadonan internacional

Piscamento mester ta sostenibel

FPNA ta enfatisa cu como organisacion di conservacion y maneho di naturalesa, e no ta contra piscamento. Sinembargo, FPNA ta adheri na sostenibilidad como cuadro pa un economia basa riba bienestar pa ciudadano, bishitante y naturalesa. Den e cuadro aki, piscamento sostenibel ta cuadra cu ciencia y biologia di conservacion y mester ta e base di un economia duradero pa por sostene Arubianonan di futuro.

Piscamento cu harpun ta un actividad cu ta genera debate y controversia. Articulo 9 di e Natuurbeschermingverordening, NBV, ta prohibi of regula ekipo, herment of arma cu por uza pa captura y mata animalnan. E decreto nacional a keda introduci na 2001, tempo cu tabata considera piscamento cu harpun un deporte recreacional, cu ta e motibo pakico no a regul’e bou di e ley di Pesca (Visserijverordening).

Uzo di harpun ta relativamente recien na Aruba

E introduccion di e prohibicion tabata dirigi pa minimalisa e impacto riba e ambiente marino, particularmente e ecologia di coralnan y bio diversidad marino. Aunke cu hende tabata uza harpun pa miles di aña, e uzo di e arma aki a bira un fenomeno di deporte popular despues di Di Dos Guerra Mundial. Estudionan ta cuestiona si berdad e ta un forma di pisca tradicional, y cu semper a haci esaki na Aruba. Uzo di harpun na Aruba, compara cu e tradicion di piscamento na Aruba y Caribe pa siglonan, ta hopi recien y e pregunta ta si mester consider’e tradicional.

E argumento cu ya ta tolera uzo di ekipo bou awa pa captura lionfish tampoco ta un argumento fuerte pa elimina e prohibicion di harpun. Esunnan cu ta trata di elimina e pisca invasivo, Lionfish, a haya permiso pa uza tipo di haak, pero hasta esakinan tin impacto riba e coralnan y mester ta controla tambe.

E avancenan tecnologico den e ekipo di harpun, cu ta mas bien arma, y e uzo di tanki di buceo (Scuba gear) ta percura cu pisca cu harpun ta duna grado di captura sin mucho esfuerso cu sin control, por caba cu populacion di pisca y impacta negativamente e bida marino den un periodo cortico. Esaki banda di tur e otro problemanan manera cambio di clima, polucion di awa y

contaminacion, mas actividad recreativo y actividadnan mas grandi di pesca.

No a tuma tempo pa splica e prohibicion y esaki a mina e ley y su mantencion. Y ainda tin hopi hende cu nan mesun harpun y arma di harpun y ta hasta bendenan publicamente sin consecuencia. Te ainda tin hende ta pisca memey di rifnan, diariamente y ta captura especie proteha pa ley. Tur esakinan a ta indicacion cu no a enforsa e ley efectivamente, y si mester haci esaki, ta hasta reta e prohibicion den corte.

Mayoria ta contra uzo di harpun

Un grupo di 44 persona a protesta y demanda cambio den e ley, y ta bisa cu nan practica ta basa riba tradicion, y cu nan ta depende di pisca cu harpun pa nan sostene nan mes. E ta como tal un reto pa Warda Costa pa enforsa, mientras cu organisacionnan di combersacioner natural ta preocupa pa e impacto irreversibel riba e medio ambiente marino.

FPNA tambe a cita dos encuesta digital, uno cu ta sostene eliminacion di prohibicion y e otro cu ta contra. cu ta resulta den 823 y 2534 firma respectivamente. Pues, online en todo caso, tin mas sosten pa mantene e prohibicion.

“Como organisacion di conservacion di naturalesa, y encarga cu maneho di reservanan natural y e cuater areanan marino proteha, FPNA ta hopi preocupa cu e tolerancia actual di actividadnan di piscamento cu harpun cu actualmente ta tuma luga ilegalmente y e potencial daño cu legalisa e actividad aki, sin regulacion stricto y mantencion di e reglanan ta na su luga. Piscamento cu harpun, si no ta controla apropiadamente, por tin impacto devastado riba un ambiente marino ya caba impacta y su biodiversidad, mientras cu ta net e ambiente marino y su biodiversidad, den combinacion cu e beachnan blanco y awanan blauw, ta e producto principal pa e pilar economico primario, cu ta turismo.

Propio piscadonan kier regulacion

E documento ta inclui argumentonan cu por sostene un maneho controla di uzo di harpun y tabata e propio piscadonan cu a participa na discusionnan pa creacion di e areanan di parke marino a sugeri cu mester tin control y limitacion. Por considera piscamento cu harpun como un practica sostenibel compara cu uzo di net, of liñanan cu ta colga tras di boto. E piscadonan cu harpun por bay tras di especienan y granduranan permiti, y mas ainda, no ta laga ekipo atras. Sinembargo, realidad ta cu hopi piscado di harpun no ta evita di mata especienan protegi y practicamente ta un ‘free for all’ pa loke ta pesca.

P’esey mes, si kier un re-introduccion, esaki mester sosode bou condicionnan hopi stricto. E problema ta cu pa controla, e ta rekeri fondo y ekipo. Pero na e momento aki, Gobierno di Aruba no tin recurso pa controla.