Dia 4 di April ultimo Fundacion Autismo Aruba a marca historia y a participa na un foro internacional na Nacionnan Uni titula “Call to Action” cu e meta pa boga pa un mihor futuro pa personanan autista na Aruba.

Nan a señala cu eski tabata “Un experiencia inigualabel unda e mensahe di Fundacion Autismo Aruba su self-advocates Byron Lesire & Kay Quandus, mom-advocate Stephany van der Biezen-Croes y presidente Carolina Thiel-Span a ser comparti cu entre otro UNICEF, WHO, Autism Speaks como tambe delegacionnan di Philippines, Malaysia, Zambia, Bangladesh, USA y Qatar.”

Den e foro internacional aki nan a papia riba e desafionan cu tin na Aruba pa locual ta e aceptacion, inclusion y accesibilidad na recursonan pa hendenan cu autismo.

Den un conferencia di prensa dia 1 di april cu Fundacion Autismo Aruba a haci prome cu nan lo a biaha Thiel-Span a splica cu autismo ta un condicion unda un persona ta nace cu un diferencia cu ta haciele neurodiverso. Esaki simplemente kiermen cu e persona su forma di compronde mundo ta un tiki diferente. Autismo ta wordo considera un trastorno di desaroyo pasobra e forma un persona autista ta desaroya ta diferente y esey kiermen cu e mester di mas sosten cu un persona neurotipico.

Den algun caso, el a indica, esaki por significa cu e persona por funciona den un scol regular y den otro casonan no. “Tur persona ta completamente diferente y ta rekeri di nan asistencia pa asina por sa kico ta nan potencial maximo y unda nan por funciona na nan miho habilidad,” el a remarca.

Como fundacion FAA tin hopi aña ta purba di crea conscientisacion na Aruba. Thiel-Span a resalta cu aunke nan ta contento pa wak cu e conscientisacion ta trahando y mayoria hende sa kico autismo ta, por lo menos na un nivel basico, nan ta wak mas y mas desafio ta bin pa dilanti na momento cu mester interactua na scol, den area social of na trabao, cu personanan autista. Esaki ta un punto cu e fundacion tin algun aña caba ta enfoca nan energia riba dje y cu nan lo sigui enfoca riba dje den e añanan binidero.

Sigur, esaki ta un stap grandi segun Thiel-Span a señala, loke ta trata nan participacion den e foro internacional na Nacionnan Uni unda cu a trece dilanti e desafionan cu nan ta wak na Aruba pa locual cu ta e aceptacion, inclusion y accesibilidad na recursonan pa personanan cu ta autista, incluyendo muchanan, pero tambe adultonan. Esaki, el indica, tin di haber cu educacion, salubridad y e aspecto social.