Despues di e decision di Corte cu parehanan di mesun sexo por casa tanto na Aruba como na Corsou y tur e polemica cu e noticia aki a trece cune, redactor di Bon Dia Aruba a tuma contacto cu Fundacion Orguyo tocante e decision di matrimonio igualitario di HOF.

Bruce Ponson Jr. ken ta fungi como voorzitter, Egmar Irausquin secretaris, Lydianne Croes penningmeester y abogado David Wever e cual ta forma parti di e bestuur di e fundacion, nan a splica cu despues di e caso di e siman aki den cual HOF a dicta cu tin discriminacion tumando luga y cu esey ta inaceptabel den Aruba su staatsregeling, HOF a dicta cu matrimonio mester ta accesibel pa tur hende incluso pa parehanan di mesun genero.

Ponson a señala cu desde cu Fundacion Orguyo a wordo lanta na 2019 nan tabata hopi duidelijk di kico tabata nan intencion y cu e noticia aki ta hopi alentador pa por logra e meta di matrimonio igualitario “pero esey no kiermen cu nos trabou a caba, igualdad ta encera hopi mas cu esey y tin hopi mas bataya pa bringa y hopi mas trabou cu a wordo haci al caso pero sigur esaki ta un logro hopi grandi”, Ponson a bisa.

Den e decision aki di HOF no ta inclui cu parehanan di mesun sexo por adopta un yiu, algo cu abogado Wever a trece dilanti enfatisando cu esey nunca tabata e proposito di e caso aki, el a argumenta cu e derecho pa un cas tambe ta trece cune cu por tin e derecho pa adopta un yiu si e pareha ta desea, pero esey no tabata e peticion specifico sino cu tabata pa habri e matrimonio pa parehanan di mesun sexo.

E motibo pa cual hues a haci un excepcion pa e parti aki di adopcion ta pasobra esey ta mas algo mas tecnico huridico, ora cu un hues ta duna un sentencia riba un caso asina normalmente hues ta bisa cu algo cu tin den ley ta contra di constitucion, contra di provisionnan cu ta bay over derecho humano den constitucion di Aruba.

“Hues a lag’e te eynan, e ora ey hues a bisa cu ta onrechtmatig y e ora e trabou ta na e pais por medio di su institucionnan di gobierno y parlamento pa kita e onrechtmatig ey”, Wever a expresa.

Den e caso aki hues a bay riba nan peticion cu mas leu, cu tabata pa e mes bisa cu desde su veredicto personanan di mesun sexo por casa y esey ta lo cual hues a acepta cu nan argumentonan cu tecnicamente no ta dificil pa un hues haci e cambio aki, pa motibo cu ora cu un hues ta bisa cu algo ta contra derecho humano, e mester bay wak tambe si e mes por kita e onrechtmatig ey.

Normalmente esey no ta posibel pa motibo cu e abogado mester tin e oportunidad pa e haci cierto escogencianan y ki sistema e ta scoge con e ta traha su ley, pero den e caso aki di matrimonio ta mas facil pa cambia pasobra ta un of dos articulo cu por cambia.

Di e parti di adopcion, esey ta un parti cu Wever a bisa cu e abogado por scoge cierto sistemanan, na ki manera esey por duna esey contenido y pa e motibo ey, hues a bisa cu e ta exonera aworaki e parti di adopcion.

Tin posibilidad ainda cu Gobierno di Aruba por apela e decision aki di HOF na Corte di Casacion na Den Haag den e periodo di tres luna for di e fecha di e veredicto, esey kiermen cu te dia 6 di maart di 2023 tin e chens di apela e decision aki, si nan ta apela fundacion lo sigui cu e lucha legal.

Si Gobierno di Aruba ta dicidi di no bay casacion, pa dia 7 di maart di 2023 e veredicto ta bira definitivo y na e momento ey personanan cu ta desea por bay Censo pa cuminsa e proceso pa nan por casa, esey ta nifica cu no mester cambia e ley debi cu Corte ya caba a dicidi cu asina e mester bay.

Loke Parlamento di Aruba si por haci ta codifica, Wever a splica cu e ora ey ta tuma e veredicto di un hues y na base di esey por cambia ley pa haci’e pareu cu lo cual ta ley, pa motibo e veredicto di un manera a cambia e ley y Parlamento ta codifica lo cual e hues a haci, pero huridicamente esey no ta necesario pa haciel’e.

Como fundacion nan ta hopi orguyoso di e hecho cu e sentencia aki di HOF a wordo dicta no a base di derechonan humano, ni tratadonan internacional sino a base di Constitucion di Aruba, riba e base di e documento aki hues a dicidi cu discriminacion no por tuma luga, lo cual ta hancra den articulo 1 di e Constitucion di Aruba.

Fundacion Orguyo for di algun tempo a manda un carta na Gobierno di Aruba unda nan tabata señala cu nan tabata sinti discrimina y cu nan tabata desea e cambio aki pa tin igualdad y pa matrimonio igualitario por bira un realidad, di esaki, nan no a haya reaccion ni di gobierno ni di un parlamentario p’esey nan a cuminsa e caso na HOF.

Nan a reuni cu minister di Husticia y Asuntonan Social Rocco Tjon diahuebs ultimo, esaki tabata un reunion cu tabatin plania for di basta tempo caba manera Ponson a declara, den conferencia di Nacionnan Uni riba Derechonan Humano a papia specificamente riba igualdad di genero y comunidadnan di LGBTIQA+ (lesbiana, gay, bisexual, transgenero, intersexual, queer/questioning, asexual) di Aruba, di kico Ministerio di Husticia su departamentonan y Ministerio di Asuntonan Social cu su departamentonan conhuntamente cu fundacion por yuda e comunidad aki cu ayudonan social of huridico por ta mas accesibel.

“Nos tin dos aña cu ta cooperando cu diferente instancia vooral den e lunanan di Pride caminda cu tin mas visibilidad y diferente eventonan y conversacionnan cu ta tuma luga pa yuda y duna asistencia e minorianan cu mester di dje y den sentido ey fundacion lo sigui caminda ta necesario pa sigui defende y salvaguardia nos metanan cu ta defini den nos statuutnan”, Ponson a sigura.

Par di dia pasa, tabatin un manifestacion di un grupo di mayornan cu no ta desea pa den scolnan no haci mencion of mustra peliculanan cu ta mustra personanan LGBTIQ+, cu scol no ta supose di educa riba cosnan cu ta “escogencianan subhetivo”, segun nan a comenta.

Wever a sigura cu orientacion sexual no ta un escogencia di un hende, tampoco por influencia of cambia un persona, a base di nan argumentonan esey no ta corecto, no ta bon pa prohibi scolnan pa menciona ni discrimina e personanan LGBTIQ+ debi cu na final esey por causa un problema social mas grave por ehemplo den salud mental como depresion of suicidio.

Tocante esaki, Ponson a comenta cu libertad di expresion ta un derecho y cada persona por expresa nan opinion di cualkier manera cu nan ta desea, pero di otro banda, di parti di responsabilidad cu pais Aruba pa garantisa un nivel di educacion adecua “mi no ta kere cu e lo por ta asina cu e grupo aki ta bay dicta con nos hubentud y poblacion completo ta bay wordo educa, e garantianan di un educacion adecua mester keda hancra den tur sentido, pero esey no ta kita cu nan no mag di tin nan opinion”.

“E hecho cu un persona tin su creencia religioso no por impone of surpasa e derecho como persona individual pasobra bo religion ta dicta esey, esey no kiermen cu a mi tin cu cambia mi bida” Croes a declara.

Pa finalisa, Ponson a menciona cu nan tin cu keda papia di e topico aki den comunidad, mester tin mas visibilidad, esey ta e unico manera pa tin aceptacion y tolerancia.