Aruba, como un isla chikito cu cierto limitacion, tin su desafio pa cu e implementacion di e Obhetivonan di Desaroyo Sostenibel. Un di nan tin di haber no solo cu produccion di data, sino cu e data mester ta accesibel of comparti, pero pa logra esaki mester coordinacion.

Ayera ex minister plenipotenciario di Aruba na Washington, Jocelyne Croes, kende actualmente ta asesor multilateral di Asunto di Gabinete y presidente di e comision nacional di Sustainable Development Goals (SDG’s) pa gobierno di Aruba, a haci un presentacion hunto cu Ghislaine Nicolaas den seno di e conferencia di Acuril (Association of Caribbean University, Research and Institucional Libraries) 2019 cu ta clausura awe.

Strategia integral
Croes a referi na e strategia integral pa logra e Obhetivonan di Desaroyo Sostenibel (ODS) di Nacionnan Uni pa 2030.

Den su presentacion, Croes a laga sa cu na momento cu ODS a establece riba nos isla na 2017, a traduci y conoce e metanan aki den nos idioma materno Papiamento, di forma integral. Semper el a remarca riba e enfoke integral cu esaki ta demanda pa logra e metanan aki; entre nan bibliotecanan, universidad y otro instancianan mester ta envolvi.

Croes a bisa cu pa Aruba ta importante pa declara specificamente den e gobierno di coalicion, cu e gobierno lo sigui traha pa pone den practica e ODS. Esaki ta crea un compromiso, pero tambe un mandato na e nivel mas halto pa establece e cuadro riba cual tur esunnan envolvi por traha. Ya cu ODS ta universal, transformado, inclusivo, general y individibel. Nan no ta laga niun hende pafo y no ta suficiente pa sigui haci e cosnan di manera habitual.

Durante e ultimo añanan, pa logra e ODS, a desaroya diferente tarea y trabou cu ta culminando den un plan strategico nacional cu envolvimento di diferente instancia. Sinembargo, pa un isla chikito manera Aruba, ta existi hopi desafio entre nan capacidad humano, conocemento (caminda universidad ta hunga un rol importante); ademas di problemanan economico y social, y tambe medio ambiente.

Tambe ta referi na e investigacion haci hunto cu Universidad di Aruba. E ta haya cu e co-produccion di data SDG pa medio di institucion academico, manera universidad, ta un posibilidad pa cera e ‘gap’ riba e tereno aki. E traduccion di tur e trabounan realisa, pa medio di data, ta relevante.

El a indica cu pa implementacion di e ODS mester traha cu un maneho cu ta basa riba evidencianan y di forma structural. E maneho aki mester bira central y basa cu data y informacion pa ehecuta e cambionan. Pero esaki no ta facil debi cu e recursonan humano y financiero ta limita, specialmente den e caso di e islanan.

Den algun di e islanan aki no ta existi, por ehempel, un oficina nacional di estadistica; loke ta haci dificil pa midi e impactonan di cualkier maneho. Nacionnan Uni a yega di facilita ayudo financiero pa atende cu e necesidad aki. Igualmente, e modernisacion di e sistema di estadistica ta fundamental pa pone den practica e ODS.

“No por pone nan den practica sin modernisa e sistemanan nacional di estadistica,” el a bisa durante su presentacion den e conferencia di Acuril 2019.