Despues di e exposicion ‘Between two Waters’ na Unoca, artista local Nelson Gonzalez a splica tocante e trabou cu el a demonstra representando Aruba den exterior y tambe con e ta mira arte contemporeano actualmente na Aruba.

Gonzalez ta naci na Maracaibo, Venezuela, pero residencia na Aruba for di 2003 y trahando den Caribe Hualndes for di 1999. E ta splica cu el a yega Aruba cu un colectivo di arte contemporeano combina cu diferente artista cu e nomber ‘La Tintota’.

El a nace y crece entre varios influencia cultural, loke a haci cu el a haya motivacion pa emigra y construi un carera como artista. Despues di 3 aña na Europa el a reconecta cu Caribe Hulandes y a bay biba na San Nicolas, unda el a crea su famia na Aruba.

For di aña 2009 el a cuminsa su metodologia di trabou cu tema di ‘inburgering como arte y arte como inburgering’. Esey ta e prome paso consciente pa reconoce su practica contemporeano y manera artista basa den integracion como immigrante.

“Comprendiendo cu Inburgering ta e proceso, segun legislacion Hulandes pa e trato migratorio di su colectivo via naturalisacion. Locual mi a haci ta aplica forma di ley como un metedologia di practica contemporeano,” Gonzalez ta expresa.

E ta bisa cu crecemento como arista individual ta mas grandi cu crecemento cumulativo di cultura, sociedad of parti migratorio unda cu e por haci switch di perspectiva y priorisa cultura di otro forma.

Pa e motibo aki, Gonzalez a sali di Aruba y a crea un muraya nobo unda e por conta cu su trabou, trahando riba inburgering na diferente luga. El a haya fondo necesario di Mondriaan Fonds pa crea ‘In Between Two Waters’.

El e dicidi di traha un proyecto di investigacion cu ta tuma luga den paisnan cu politicamente a wordo dividi. Despues di investigacion el a presenta su exposicion na Unoca; e tabata un investigacion artistico. Di Corea di Sur, Republica Dominicana y Merca el a expone e finalisacion di loke a investiga y a presenta su producto final.

“Haiti y Republica Dominicana. Un isla dividi den dos pida. Anto Corea di Nort y Corea di Sur cu mesun cultura pero den proceso politico diferente. Ami tin desaroyo cultural y structura cu ta pertenece na cultura Latino pero ta biba den teritorio Hulandes. Ami mes ta pasa den proceso di inburgering cu ta busca otro inburgering cu luga cu tin mas conflicto cu loke ami mes ta trece.”

E mes a traha na Republica Dominican pa wak e punto di integracion y cultura di Republica Dominicana y Haiti. Tambe e proceso historico di re-colonisacion cu el a ripara cu ta tuma control di otro su teritorio.

Sinembargo di e paisnan Corea di Sur y Corea di Nort, e ta bisa cu nan tin mesun cultura, mesun structura di hende pero cu un frontera cu ningun hende por crusa y no por ripara cua ta cua, un diferencia cu Haiti y Republica Dominicana.

Gonzalez ta splica cu e no a bishita Haiti pasobra e lo a pone su mes den riesgo cu e violencia y conflicto politico cu tabatin. Tampoco Corea di Nort pasobra tin un control severo y mester drenta via un persona di contacto, den un sistema hopi estricto. Sinembargo, como un artista cu por proclama su opinion dilanti mundo, e ta bisa cu esey ta e derecho cu e tin. “Mi deseo, mi problema, mi discurso y di esey mi ta bay papia.”

Su investigacion na Miami tabata pasobra e ta mir’e como e punto di encuentro di integracion di tur e islanan den Caribe “unda cu xenofobia no ta existi.” E ta splica cu eynan a crea espacio pa otro cultura.

El a bisa cu na Miami, ta haya Little Haiti, Little Havana, Little Aruba, cu tin na districto di Doral. Anto eynan Caribe no tin structura pasobra tin 4 influencia di colonisacion cu ta Caribe Hulandes, Spaño, Frances y Ingles y tur di nan tin un pida na Miami; nan “tin representacion y esey ta mi punto neutral.”

Gonzalez a presenta su mes na Miami na dos open studio, e prome tabata Space Laundromat Art Space na Little Haiti unda tin diferente artista, atelier y galeria cu por interactua cu sistema di artista y open studio.

Y Soal Art Space cu ta lidera pa artistanan contemporeano di Republica Dominicana anto ey el a pone frame, investigando diferente cultura cu tin na Miami, y con e ta ‘lesa’ ambos comunidad pafo di Haiti y Republica Dominicana.

Na Corea di Sur el a presenta na otro espacio di arte. “E prome biaha cu un museo nacional di Corea a haya un artista di Aruba, un artista residencia den Caribe. Ta importante pa desaroyo di artista pa bira embahador cu no ta conta distancia y ta crea un brug di comunicacion intercultural,” Gonzalez a splica.

Cu esey el a integra den e proceso di structura y presenta e choque cultural cu tin entre diferente forma di bida. Between Two Waters ta un proyecto di investigacion y cu conclusion presenta na Unoca.