ORANJESTAD – Segun Sociedad di Ingeniero di Aruba (Sia), Repsol a los likido mescla cu azeta sintetico (‘cuttings’ den Ingles) ilegalmente den lama, algo cu segun e ingeniero cu a haci un evaluacion a pasa conscientemente bou wowo di pais Aruba y Compania Arubano di Petroleo (CAP N.V.).

Manera e ingeniero Leopoldo Henriquez a bin ta señalando pa algun tempo, tin cierto inconsistencia cu a surgi durante e proyecto pa explora awanan teritorial di Aruba cu speransa pa haya gas natural of azeta. Recien Bon Dia a haya un rapport den man, cortesia di lider di partido Raiz, Ursell Arends, unda e ingeniero cu a haci e evaluacion aki, a base di e documentonan cu tabatin disponibel riba e proyecto, ta conclui cu Repsol a los likidonan dañino pa nos lama den e zona cu a yama Bon Bini-1. Segun Sia, e compania multinacional di petroleo ta ehecuta tambe exploracionnan den teritorio maritimo Europeo, pero aya si ta percura pa no los material dañino pa naturalesa, mirando e regulacionnan stricto cu ta existi na nivel Europeo.

Tin mas regulacion cu MARPOL
Sia lo kier wak pa bin un cambio den e regulacion local di petroleo cu lo cay den direccion di e regulacionnan Europeo, pa asina percura cu na Aruba tambe tin un nivel aceptabel di riesgo ora di explora gas of petroleo. Segun sr. Henriquez, pais Aruba mester establece un nivel di riesgo aceptabel pa operacionnan peligroso, manera esunnan di tal indole.

Ademas di yega na un nivel aceptabel di riesgo, e ingeniero ta haya cu Repsol a laga afo varios exigencianan cu ta estableci den acuerdonan internacional manera e UNCLOS, Marpol, e acuerdo OPRC y e acuerdo di Cartagena. Un di e ehempelnan aki ta e gobierno su deber pa tene na cuenta, a base di articulo 204 di UNCLOS, e consecuencianan y riesgonan di lek substancianan dañino pa ambiente marino den lama, como tanto di evalua y analisa esaki regularmente.

Esaki ta bin mirando cu despues di tira bista riba e Environmental Social Health Impact Assesment (EISHA), e ingeniero a bin haya sa cu den e rapport aki ta duna un impresion cu Repsol ta traha conforme ‘tur regulacionnan internacional’, basando su mes riba e acuerdo Marpol y tur acuerdo cu ta cay bou di dje. Sinembargo, segun articulo 2 di Marpol, inciso b 2, lekmento di substancia cu a surgi a consecuencia di exploracion of explotacion asocia cu procesamento di recursonan mineral marino bou lama ta exclui di e definicion di ‘discharge’.

DNM ni minister a catch inconsistencianan den rapport ESHIA
Sr. Henriquez ta indica tambe cu pa via di esaki e consehonan di Directie Natuur en Milieu y tambe di e minister di medio ambiente, data 20 di juni 2018 y 11 di juli 2018 respectivamente ta ‘incorecto’. Den pasado varios fuente cu Bon Dia a consulta riba e asunto aki a indica cu paden di e departamento DNM pero tambe na Aruba en general no tin suficiente conocemento riba e tereno di legislacion y regulacion petrolero, cual por haci cu DNM a yega na un conseho sin a haci un evaluacion profundo.

Un pregunta esencial cu mester considera ta berdad dicon e departamento of e minister no a tene cuenta cu riba e propio rapport cu Repsol a entrega unda a informa cu lo basha 420 metro cuadra di ‘cuttings’ (material cu ta surgi di e boramento) mescla cu 6% azeta sintetico, pero tambe un variedad di kimico. Riba e ESHIA a mustra tambe un ilustracion cual ta indica cu lo laga un plas di tal material riba e sitio, cual segun e ingeniero internacionalmente ta conoci di causa decadanan di daño pa flora y fauna riba e piso di lama.

E ingeniero, finalmente, ta urgi pa bin cu suficiente capacidad y conocemento cu lo por evalua documentonan relaciona cu e boramento. Alabes e ta haya cu mester train e ambtenaarnan di departamentonan cu mester controla e boramento pa por reconoce e riesgonan relaciona cu e actividad di alto riesgo aki, mescos cu lo mester bin un division cla entre e competencianan di gobierno di Aruba y e compania estatal CAP N.V. Esaki mirando cu gobierno mester representa e interes general, cual ta encera tambe prioridadnan pa siguridad y salud di e trahadonan riba e rigs como tanto proteccion di medio ambiente.