Janine Rodriguez ta un kocher. Kico ta un kocher? E ta e persona cu polis mesora ta yama aden pa atende cu victimanan di trauma. Y diamars pasa Janine Rodriguez mester a aplica tur su conocemento pa atende cu diferente hende cu a keda traumatisa pa motibo di a experiencia un suicidio, for di e propio agentenan policial, turistanan pa no papia di e colega y famia di e victima. Pasobra esey ta e tarea di Slachtofferhulp, e seccion cu Rodriguez ta dirigi. Slachtofferhulp ta un servicio crucial cu ta duna na comunidad.

Funcionamento

Slachtoffer ta cay bou di KPA. Manera tin un caso, Centrale Post ta yama Slachtofferhulp. Y e casonan ta varia di accidente fatal of no fatal, violencia domestico, abuso di mucha, te hasta atraco. Tur e casonan cu ta laga hende den trauma. “Ora ta trata di casonan contra moralidad, sea ta abuso sexual, incest, tur ta yega na Slachtofferhulp. Consuladonan ta acudi na Slachtofferhulp den caso cu turista ta haya nan mes den problema serio na Aruba. Den otro palabra, Janine y su colega ta maneha un scala di caso, unda mester yuda na nivel huridico, emocional pero semper practico.

Den caso di e tragedia di e siman aki, Rodriguez a pasa mita dia pa papia cu famia y hasta e turistanan cu a keda afecta pa e caso di suicidio. Pero e papiamento no ta solamente pa absorba parti di e shock cu tur hende ta aden, pero pa yega na palabracionnan concreto con e sosten ta sigui.

Asina a reuni cu famia di e victima e siguiente dia pa compaña nan wak e hoben, den un condicion menos impactante. Pa evita cu e impacto ta demasiado, por ehempel no a laga miembronan di famia wak e hoben mesora Esey ta e protocol den tur caso unda tin victimanan cu a muri, sea pa motibo di accident of otro. “Mi ta papia semper cu e funeraria, pa nan prepara e curpa pa e siguiente dia e famia por wak. Pero, e ta limita na famia so. Ningun amigo of ningun otro hende por wak e curpa.” Den caso cu no por evita, Rodriguez ta percura cu e ta hunto cu e famia ora cu nan yega na e sitio unda nan ser keri t’ey y a haya su morto. “Sea ta un desgracia anochi of cualkier otro.” Su sosten e momento ey ta dirigi riba e aspectonan practico, por ehempel con pa regla cu SVB.

Caso di Diamars ultimo

Pa e caso lamentabel di suicidio, Rodriguez a pone tur e trahadonan di Divi Phoenix hunto pa papia cu nan. E ta introduci su mes y ta bisa kico ta su trabou. Y e momento ey, hopi a expresa nan emocion y a hasta papia di nan mesun trauma cu nan ta biba cune. “Nan a papia di dolornan cu nan tin añanan ta cana cune.” Den un combersacion, despues di un momento asina dramatico tur mester di guia. “Nan ta hisa man, nan ta papia, of nan ta brasa bo, cuminza yora of kier papia individualmente. Y como Slachtofferhulp mester duna nan e espacio. Hasta si ta un momento cu cada un, pa permiti nan yora.

Janine Rodriguez a papia cu e turistanan cu a experiencia e suicidio. El a percura pa esnan cu tabata mas cerca di e victima a haya un control medico via ambulance, pa controla presion. “Nos a baha otronan cu tabata riba e mesun piso. Nos a baha tur y a cera e hala di e hotel. Aruba Tourism Authority a yama psicologo pa e huespednan ey.” Aunke cu e caso di suicidio tabata traumatico, e forma di traha pa yuda turistanan no ta diferencia. Tin un colaboracion entre Slachtofferhulp, ATA y psicologonan. “Nos mester cuida nos bishitantenan,” Rodriguez a bisa.

Diferenciacion

Pa Slachtofferhulp ta crucial pa identifica e victimanan y kico ta e caso, pa asina por haci diferenciacion den con ta anda cu sea e propio victima, su famia of esnan cu por a mira algo traumatico.

Por ehempel, den caso di violencia domestico, Rodriguez ta acerca e pareha hunto. Motibo ta por ehempel e hende muhe abusa hopi biaha, manera experiencia ta mustra ta bolbe cu e abusado pa motibo di siguridad financiero. “E homber ta esun cu ta trece placa cas.” Pero asina mes, ta duna e victima opcion cu por busca otro luga pa nan keda y bay terapia di famia. “Si ta pareha, ambos ta haya ayudo di psicologo. Asina cu nos yama, nos ta haya e instancianan pa yuda.” Den caso di mucha abusa, Janine Rodriguez ta bisa cu e no por keha di Voogdijraad, pasobra asina e yama e instancia, sin importa e orario, nan ta yuda.

Abuso di mucha

Den caso di un abuso sexual di mucha, hopi biaha e victimanan ta acudi na Warda di Polis. Y eynan Rodriguez ta atende cu nan. “Ningun hende sa cu nan ta aki. Si mi mester saca nan di Warda di Polis, mi ta saca nan di porta patras. Ora nan drenta aki, ta percura pa nan bay JZP, y despues nan ta bolbe cerca mi. E momento ey ta papia cu e mayornan y e mucha mes ta bay mesora pa un psycholoog. Segun Rodriguez, hopi hende no ta conoci cu e hecho cu den e parti aki e ayudo ta bin lihe, pasobra manera cu Slachtofferhulp yama psicologonan, nan ta reacciona mesora y ta cuminza brinda ayudo. “Ami tin 30 aña ta haci e trabou aki. Mi ta cana den tur bario, mi ta cera conoci cu tur dokter y diferente instancia pa asina haya relacion cu nan pa asina e sosten bin lihe.”

Relacion cu media

Janine Rodriguez ta urgi media na Aruba pa no saca potret di victimanan di suicidio, of cualkier accident of cualkier otro caso traumatico. Pa cuminza, “bo no sa den ki condicion bo ta bin topa cu e persona. Hopi biaha mi ta pidi autoridad pa tapa e curpa mesora. Ami no ta gusta pa hende yega saca potret, ni papia cu e famia cu ta den shock e momento ey.” Como experto den trauma, Rodriguez ta enfatisa cu un suicidio por yama otro y como tal, sensacionalisa un tragedia ta peligroso pa otronan cu mester di ayudo.

Dirigi un Slachtofferhulp

Traha den Slachtofferhulp ta rekeri un estudio continuo, pa asina keda al tanto di desaroyonan di sociedad y e necesidadnan, Rodriguez a bisa Bon Dia Aruba. “Mirando mi lista cu tur sorto di violencia, trafico, hincamento y abuso, e ta importante pa esnan cu kier bin traha den e seccion aki, tuma e trabou na serio. No ta cuestion di haci wega.” Y otro rekisito ta pa keda trankilo. E mester keda trankilo hasta si tin hende ta grit’e, di forma pa trece calmo. Ideal lo ta cu Rodriguez por conta cu casnan unda e por ubica victimanan, particularmente pa ora di anochi, te ora cu e dia siguiente otro instancia por cuminza brinda ayudo. “Asina hendenan por ta mas trankil y nos por yuda nan miho.”

Locual si e kier di e instancianan ta feedback, pasobra e casonan ta hopi. “Nos tin hopi caso di mucha cu problema psikiatrico. Nos mester cuminza actua. Lanta fundacion ta bunita, pero mester di cuido despues. Nos mester un instancia unda e muchanan aki por keda un tempo,” Janine Rodriguez a bisa.

Slachtofferhulp mester di mas trahado, pero nan mester ta hende cu kier haci e trabou cu amor y no t’ey pa haci “co’i caweta. Si ta asina, keda bo cas, pasobra pa traha den slachtofferhulp mester tin curason pe. Tin biaha nan ta manda mi hende, cu ta pasa nan dia riba nan telefon y mi no por nada cu un hende asina.”

Con ta anda cu trauma di otro

Pero con un persona cu ta confronta casonan di trauma ya pa 30 aña ta anda cu su emocionnan? “Mi mes ta den un grupo special pa papia di casonan. Mi primo ta dokter y nos ta papia pa expresa kico a pasa aden.” Na trabou tambe e tin un grupo pa intercambia experiencia, pero particularmente pa mira con pa drecha nan forma di traha. Esaki ta un forma cu pa añanan a traha pa Janine Rodriguez. “Mi ta blokia mi mes. Si mi mester carga tur caso traumatico, ta hopi mi mester carga,” el a bisa.

 

Comments are closed.