Camara di Comercio (KvK) a expresa nan preocupacion, ya cu nan ta sinti cu gobierno ta habracando e gremio aki cu medidanan. Esaki ta wordo refleha cu menos negoshi ta habri y mas ta wordo cera.

Den cuadro di gobierno su reforma fiscal, presidente di KvK, Kawish Misier ta haya cu nan ta instrumentonan cu ta wordo introduci y cu tin relacion gewoon cu medidanan. Un di nan ta Sin Tax, Sugar Tax y tambe Environmental Tax, etc. KvK a haya indicacion cu mas tax ta na caminda y te ainda nan tin cu sigui evalua su impacto; un di nan ta e Environmental Tax.

E gremio aki ta considera importante pa tuma accion pa atende cu e tendencia aki y cuminsa drecha economia. KvK ta bin papiando cu diferente socio grandi y conoci di e sector priva, pero tambe cu esunnan mas chikito y menos conoci, manera Chinese Association, pa evalua e impacto di e medidanan aki.

Nan ta consciente cu na aña 2020 lo bin e ley nobo cu ta prohibi e uzo di plastic. Nan a sinta cu diferente grupo di comerciante cu ta deal cu e situacion aki, unda varios punto a sali dilanti. Segun e ley, si bo ta uza plastic pa un biaha, esaki no mag. E mester ta un plastic reuzabel of un producto cu bo por recicla. Segun Misier, esaki ta haci cu e restaurantnan cu ta uza e foam box tin cu bin cu otro traha cu carton. Awor nan tin cu paga 3 cen pa e foam box, pero esun bio-degradabel ta 25 cen, kiermen 10 biaha mas caro.

Esaki ta un aspecto financiero riba e uzo di material di carton of bio-degradabel. Pero otro problema tin di haber cu si e restaurant ta uza esun di carton y nan tin cu pone saus den dje, ta bira moli y e ta lek. Tambe nan ta haya cu e tipo di ley aki ta bin pa protege nos naturaleza y KvK ta full di acuerdo cune, pero e ley no ta soluciona e problema. Un problema tin di haber cu e ocean mes a bira un dump, caminda hopi plastic haya den e costa nort lama ta spula. E ta haya cu un solucion cu por yuda e problema ta si gobierno por bin cu un ley cu ta stipula cu tur e 5 mil ambtenaarnan un biaha pa aña ta participa den un accion di limpiesa.

Segun presidente di KvK, gobierno a bisa tambe cu nan a dicidi di bin cu e ley aki pasobra hopi sushi ta wordo tira den mondi. Pero atrobe, e ley aki cu tin su bon intencion su tras no ta soluciona e problema, ya cu den supermercado e productonan cu ta paketa ta keda den plastic, entre nan refresco den boter di plastic, shampoo, etc… mientras cu e unico plastic cu nos tin cu cambia ta esun uza como baki den supermercado pa pone e keshi corta den slice. Esaki ta trece un desigualdad den prijs, ya cu e keshi cu ta wordo slice den supermercado local lo bira mas caro cu esunnan cu ta bin paketa caba. Esaki ta haci e consumido ta bay cumpra e mesun keshi of otro productonan comestibel cu ta bin pre- paketa, locual ta haci cu cierto trabou haci den e supermercado ta bay perdi.