Diaranson atardi durante un conferencia di prensa di Gobierno di Aruba, Minister di Enseñansa y Deporte Andy Croes hunto cu Minister di Enseñansa, Cultura y Ciencia di Hulanda, Robbert Dijkgraaf, a elabora ariba e mision di conocemento cu minister Dijkgraaf a realisa recientemente na Aruba y Corsou.

Minister Croes a splica cu e mision di conocemento cu ta tuma luga e siman aki 9 y 10 di april na Aruba, y 11 y 12 di april na Corsou, ta hunta expertonan for di Sint Maarten, Hulanda, Corsou, Boneiro y Aruba pa traha hunto riba e tereno di educacion di MBO y educacion superior na e islanan.

El a indica cu e puntonan cu a ser trata ta relevante pa tur e islanan y ta inclui topiconan manera conexion di educacion cu e necesidadnan di mercado laboral, e mobilidad di studiantenan, esaki ta cay bao di Strategic Education Alliance, con e islanan por traha hunto pa establece cursonan di educacion, investigacion y ciencia, ta entre otro riba e agenda.

E mandatario a destaca cu e beneficio di e hecho cu e sistemanan di enseñansa ta parce otro y e comparacion di e diplomanan ta hacie mas facil pa traha hunto. “Kico nos ta persigui ta yega na un paisahe di enseñansa pa educacion superior unda hobennan studiante di henter e reino por tin beneficio di dje,” el a subraya.

Minister Croes a sigui splica cu ademas di asuntonan di politica, durante un conferencia di trabou apart cu a tuma luga na Corsou, nan ta papia cu studiantenan di e islanan y di Hulanda tocante e conexion entre enseñansa na Aruba y na Hulanda y ademas ta intercambia experiencianan.

El a resalta cu den tur e combersacionnan tabata importante pa mira kico traha bon y kico no ta traha bon y unda mester pensa riba otro solucionnan. “Ainda tin hopi trabou pa haci, pero e combersacionnan constructivo durante e Vierlanden Overleg Onderwijs entre reunionnan fisico temporal manera e di e siman aki y e haciendo acuerdonan duradero di acuerdo ta haci cu studiantenan ta ricibi un pool di oportunidad mas amplio di enseñansa MBO y superior y e acceso pa sigui enseñansa ta aumenta,” el a agrega.

E mandatario a indica cu aunke esey semper tabata e parti mas dificil durante e 2.5 aña cu nan por a traha hunto cu Minister Dijkgraaf, el a destaca minister Dijkgraaf su manera di traha, su manera constructivo di pensa y su manera di reconoce situacionnan dificil caminda e paisnan den Caribe ta.

El a subraya cu apart di loke nan a logra durante e mision di conocemento, el a indica cu tin un investigacion ta wordo realisa pa Human Capital Planning den tereno di enseñansa den e parti Caribense di Reino. Tambe ehecucion y profesionalisacion di maestronan pa enseñansa primario ta den progreso. E mandatario a recorda na september 2022 a organisa un conferencia grandi enfoca riba mehoracion di exito di estudio di hobennan y ademas t trahando riba e diferente acuerdonan cu a ser realisa

Den tereno di idioma, minister Croes a agrega, cu tin actividadnan conhunto ta tuma luga. El a splica cu tin un fondo di stimulacion, un inversion di 1 miyon di euro pa e periodo 2024-2028. Tambe tin un fondo di mobilidad, cu ta un otro inversion di 1.2 miyon di euro pa e periodo 2024-2026.

El a agrega cu pa loke ta e number di BSN tambe ta un meta cumpli. Aworaki studiantenan por haci peticion di BSN na e islanan mes y esaki ta facilita e proceso di inscripcion ora nan ta na Hulanda.

Por ultimo el a indica cu nan ta trahando riba e recomendacionnan di e doorlichitngsrapport ariba loke ta trata e sistema di registracion di datonan, politica di idioma, cuido, infrastructura di edificio, modernisacion di e ordenanzanan di enseñansa, realisacion di un protocol di cuenta y responsabilidad cu ya ta cla, politica di beneficio y e normalisacion structural di normdbedrag cu un cifra di 6.4 miyon pa aña y tambe e structura di salario di e maestronan.

Pa minister Dijkgraaf esaki ta di dos biaha cu e ta bishita Aruba. Durante e conferencia el a indica cu den e dialogo entre e cuater paisnan, pero tambe bilateralmente entre Hulanda y Aruba ta dialogonan cu e ta “aprecia hopi” y el a expresa cu for di su punto di bista cu e mision di conocemento aki nan ta yega un otro nivel di cooperacion.

“Mi ta aki hunto cu representantenan di scolnan MBO Hulandes, scolnan superior, universidadnan, institutonan cientifico manera NBO y e Academia di Ciencia pa asina reforsa e contactonan entre e establecimentonan di enseñansa y investigacion, pasobra finalmente nan ta e canalnan real pa reforsa nan. Y pues mi ta pensa cu nos ta yega na un otro fase den nos cooperacion magnifico riba e tereno di enseñansa y investigacion entre Hulanda y e paisnan den e Reino y Caribe Hulandes,” el a resalta.

El a remarca cu e cooperacion intensivo cu Aruba, pero tambe cu Corsou y Sint Maarten y e parti Caribense di Reino ta esencial pa sigui desaroya. El a splica cu prome e tabata mas dirigi riba e intercambio di studiantenan, pero aworaki el a transforma den cambio di ideanan, cambio di curiculum, cambio di conocemento.

Pa loke ta su bishita na Aruba, el a indica cu e tabata un bishita hopi intensivo di dos dia na Aruba, y ta sigui pa dos dia di bishita na Corsou. El a enfatisa cu ta hopi importante pa tur e bon dialogonan cu tabatin, pa establece nan y haci esakinan structural, y e miho manera pa haci esaki, segun e mandatario Hulandes a indica, ta pa pone esaki den man di e establecimentonan di enseñansa.

El a menciona cu durante su bishita a papia tocante e conexion di enseñansa cu mercado laboral, un topico cu, el a remarca, tur e cuater paisnan tin cu lucha cune. “No solamente e mercado laboral di awendia, pero tambe e mercado laboral di futuro. Con nos por interesa mas studiantenan den tecnologia, den cuido, den construccion. Tur tereno caminda nos tin hopi necesidad di capital humano,” el a señala.

El a menciona cu nan a papia tambe tocante e flexibilisacion di e cursonan, estudio dual, estudio parcial, cual el a menciona por ta parcial na Aruba y parcial na Hulanda. Esaki ta amplia e posibilidadnan den e menu di e posibel formanan di estudio.

El a sigui indica cu a toca tambe e tema, y a papia tambe awe tocante nos pasado di sclavitud y a anuncia cu a cuminsa un programa cu Universidad di Aruba, Universidad di Corsou, Universidad di Sint Maarten y IPA. Pa haci mas investigacion tocante e pasado aki cu e meta pa mira con por trece mas conocemento tocante e pasado den e curiculum di enseñansa tambe.

“Mi ta pensa cu e enseñansa mester ta lo mas actualisa posibel. Esey ta un otro dilema, mi ta pensa, cu nos tur dos como ministernan di enseñansa ta comparti. Pues mi ta sinti esaki atrobe un experiencia hopi rico,” el a resalta.