Ayera, den un conferencia na Museo Arkeologico di Aruba, a presenta oficialmente e buki ‘The Archaeology of Aruba: The Pictographs and Petroglyphs’ (‘Arkeologia di Aruba: Pictograma y Petroglifo’) cu presencia di Marguerita Wever, hefe di Departamento Educativo di Museo Arkeologico. Hunto cune tambe tabata presente Harold Kelly, arkeologo di museo den Departamento Cientifico, y Sue-Ann Croes di Fundacion 1403.

Durante e conferencia di prensa, Wever a presenta e publicacion cientifico nobo di Museo Arkeologico, cu oficialmente lo haci su lansamento diabierna 5 di juli na e auditorio di e museo, entre 7or pa 9or di anochi.

El a manifesta cu esaki ta un catalog hopi importante y impresionante di tur e sitio y pinturanan riba baranca di e isla, cu ta dirigi pa tur sorto di hende cu tin interes pa e herencia arkeologico di Aruba.

Di mesun manera, el a comenta cu e buki aki tin un trayectorio largo, na unda su co-autor, dr. Aad Versteeg, kende ta un persona cu tin mas trabounan arkeologico na Aruba, a cuminsa algun decada atras, pa traha riba e publicacion cu hunto cu e arkeologo Harold Kelly, y asina nan a reforsa e publicacion pa keda cla.

Wever a informa cu hende lo por asisti e dia ey na Museo Arkeologico y adkiri e buki, y asina conoce e dr. Aad Versteeg, cu lo bay ofrece algun palabranan. Di su parti, Kelly a expresa cu e trayectorio di e buki aki a cuminsa 23 aña pasa, y nuebe aña pasa el a join pa reforsa e conocemento y termina cu e publicacion.

El a splica cu den principio, e buki ta un catalog cu ta demostra tur e documentacion y tur e pinturanan riba baranca cu ta visibel ainda. Ademas por haya den e buki e documentacion anterior, haci door di hendenan kende e pintura a captura nan interes. Banda di esey el a comenta cu e buki ta un parti importante den e proceso pa nominacion di e pinturanan en cuestion como herencia di patrimonio mundial di Unesco.

Asina mes, Kelly a manifesta cu hunto cu Versteeg tin nan diferente opinion y nan propio punto di bista, pa motibo cu nan a haci un esfuerso pa nan hunto por trece e vision di cada un den e buki aki.

El a duna di conoce cu e metodo cu a uza ta diferente, pa motibo cu e ta documenta y trata e pinturanan di un manera mas obhetivo posibel, y esey ta haci cu e buki tin un base pa un investigacion den futuro. Tambe tin hopi aspecto interesante cu e buki ta presenta, cu 460 pintura cu ta visibel y cu ta pertenece na e periodo intermediario di arcaico y ceramico, cu a duna un bon idea di cua grupo di indigena a origina of a us’ele mas di mil aña pasa.

“E gruponan cu a bin den periodo Amerindio na Aruba ta originario di Venezuela, pero nan tin petroglifo cu nan tabata coba den baranca, y e pintamento ta algo cu a pasa na Aruba, Boneiro y Corsou; esey ta algo original”.

Di otro banda, Sue-Ann Croes miembro di directiva di Fundacion 1403, a finalisa bisando cu e fundacion ta esun cu a percura pa haci e publicacion di e buki posibel, tambe a informa cu e prijs di e buki ta 80 florin y otro siman lo subi pa 90 florin.