Introduccion di Carnaval den Caribe ta un tiki incierto. E tin su lasonan cu colonialismo, conversion religioso, pero tambe libertad y celebracion. Manera menciona den nos articulo anterior, “Historia di Carnaval”, Catoliconan Italiano na Europa a trece e celebracion pre-Cuaresma aki ora nan a bay biba – y trece esclavo – na Trinidad, Dominica, Haiti, Martinique y otro islanan.

Costume y mascara a haci nan debut den Carnaval temponan aya pa spanta fucu. E creencia tabata cu pa hende ricibi bon suerte, nan mester a disfrasa. Despues di e costumenan fabuloso y elaborado, a bin musica y baile, cua keda incorpora pa peticiona e diosnan di naturalesa pa otorga salud y fertilidad na hende, mata y animal.

Tabata aña 1915 ora Refineria Royal Dutch Shell Oil a haci su apertura na Corsou, cu tur tres isla ABC a uni forsa pa cemebra. Sinembargo, e tradicion awo anual no a nace e tempo ey.

Den añanan 1940 ora inmigrantenan for di Trinidad a bin pa traha den Refineria Lago di Aruba, nan no a trece solamente forsa laboral pa e refineria, sino tambe a trece un sed pa e sabor di celebracion festivo den nan hogar nobo.

E festival na Aruba tabata na comienso mas sutil, trankil y relativamente keto. Originalmente, Carnaval tabata un ritual pagano cu intencion pa alaga e diosnan di naturalesa pa haya bon clima pa planta y cosecha. Awendia, multitudnan ta subi caya den e paradanan alegre of ta mesun emociona pa para cant’i caminda mirando nan.

Cada aña, reinanan di Carnaval di diferente edad ta keda selecta representando e diosanan antiguo di Mama Naturalesa. Musica ta integral den paradanan di carnaval, pues cada aña tin un concurso pa mira cua Rey ta supremo den Carnaval.

Mientras tradicionnan di Carnaval a cuminsa mitiga na varios parti na mundo, esun di Aruba a crece enormemente den siglo 20 y 21. Un cantidad extenso di actividad a keda agrega durante añanan, incluyendo e unico Jouvert Morning, en esencia, un ‘pajama party’ enorme unda niun hende ta drumi y ta celebra na San Nicolas te cu solo sali. Generacion tras generacion a participa den desaroya loke awendia a converti den un di e celebracionnan mas grandi den historia!