E ley di petroleo di Aruba y su articulonan ta brinda e proteccion necesario pa mitiga risiconan ambiental den caso cu kier cuminza bora pa petroleo y gas. Asina Compania Arubiano di Petroleo, CAP a informa Bon Dia Aruba.

2E pregunta a surgi despues cu Bill Armstrong di Armstrong Oil and Gas, kende desde 2024 tin concesion pa explora na Aruba a bisa cu “Aruba ta manera un kerstboom,” cu hopi perspectiva pa petroleo y gas. Manera Bon Dia Aruba a relata, Armstrong ta e orado principal na e Hart Energy Super Dug Conference na Houston, September proximo y e expectativa ta cu e lo duna mas detaye di su plannan pa explora gas y petroleo na Aruba. “E ta manera un buraco pa hala rosea di un bayena.” Asina Bill Armstrong ta cataloga e area den awanan teritorial di Aruba unda e ta convenci cu ta rico na hidrocarbono. No solamente gas pero tambe petroleo.

Aunke Armstrong ta hopi optimista, ainda no ta asina leu cu ta bay cuminza bora. Es mas, CAP a informa Bon Dia Aruba cu ainda ta den fase uno y cu no tin ningun indicacion cu pronto lo cuminza cu e exploracion. Pero si ta asina mes, e ley di petroleo di Aruba ta brinda e garantianan necesario pa mitiga e impactonan ecologico cu por tin.

E ley ta data di 1987 pero tin provision pa trece reglanan segun cu ta necesario. E ta defini e areanan cu por explora y tambe proteccion di medio ambiente, rikesanan natural y historico. Ta bisa specificamente cu cualkier actividad mester bay man den man cu proteccion di e ambiente marino y cu ta evita sushamento di e medio ambiente. Tampoco e actividad di exploracion y boramento por stroba actividadnan di piscamento of nabegacion. Como tal, prome cu haci cualkier gestion, na tur momento, den e caso aki, Armstrong (mescos cu tabata e caso cu Repsol) mester avisa Havenmeester cu anticipacion kico ta bay haci, cua ta e ekiponan cu ta bay usa, ken ta bay ta trahando y tur otro detaye.

Ademas di proteccion di bida marino, Armstrong Oil and Gas ta asumi responsabilidad pa no haci ningun daño na eventual rikesanan no-bibo, manera artefactonan historico y tambe ta mara na proteccion di rikesanan arkeologico. E ley ta enfatisa specificamente proteccion di hende y material.

E leynan cu ta aplicabel no ta solamente leynan ambiental local, manera e ley di naturalesa, pero tambe obligacionnan cu ta resultado di tratadonan cu ta mara Aruba.

Aunke cu e ley ta rekeri cu ambtenaarnan di Aruba por ta presente na e actividadnan pa tira bira, e Minister encarga cu Energia tambe tin e discrecion pa apunta un instancia pa supervisa pa sigura cu ta cumpli cu tur e rekisitonan necesario pa mitiga impacto ambiental. Entre otro Wardacosta lo tin un tarea tambe. “Pero Minister lo por acerca un otro organisacion specialisa si ta haya cu esaki ta necesario,” a informa Bon Dia Aruba.

Den otro palabra, no ta asina cu Armstrong Oil and Gas por cuminza bora sin mas. Autoridadnan na Aruba mester ta informa y banda di DLVV, CAP lo tene Direccion di Naturalesa y Medio Ambiente, DNM envolvi tambe. Den caso cu mester ta DNM lo tene Aruba Conservation Foundation encarga cu Parke Marino di Aruba informa di e desaroyonan y actividadnan.

Repsol tin su maneho ambiental cu segun informacion, a aplica na Aruba tambe. E compania por ehempel tin como meta pa na 2050 ta completamente neutral den emision di gas cu ta contribui na cambio di clima, basa riba e Acuerdo di Paris. Segun Repsol, e compania semper a traha pa contribui na proteccion di medio ambiente y conservacion di capital natural. Como tal, pa mitiga impacto, Repsol a traha segun prioridadnan unda ta identifica, evalua y maneha impacto di su operacion, e dependencia, risico y oportunidadnan riba medio ambiente, segun website di e compania. “Repsol tin un maneho ambiental bon describi y ehecuta,” un ehecutivo publico a bisa Bon Dia Aruba. “Y ta e modelo aki ta spera tambe di Armstrong Oil and Gas.” Por ehempel, maneho di Repsol ta pa integra proteccion ambiental den sistemanan di operacion, evalua e risiconan pa cambio di clima y proteha y preserva biodiversidad. Kizas hopi yamativo ta cu Repsol ta mustra cu si tin conflicto entre proteccion ambiental y resultado di operacion, tur empleado ta responsabel pa scoge e compromisonan ambiental y cu gerencia mester sostene esaki.

Di su banda, Armstrong Oil and Gas mes no tin un maneho ambiental publica riba su mes. E compania ta mustra cu su operacion ta segun e reglanan ambiental di unda e ta opera y ta mustra su compromiso cu medio ambiente pa medio di reportahenan regulatorio y observacionnan di tur actor publico envolvi. Por ehempel, Armstrong Oil and Gas ta traha cu organisacionnan federal y estatal di Alaska, manera e Departamento di Conservacion Ambiental di Alaska y asina yama ‘Bureau of Land Management’ pa cumpli cu standardnan medio ambiental. Segun Armstrong, continuamente ta enfoca riba tecnologianan nobo y miho practicanan pa reduci impacto ambiental y asina proteha habitat durante exploracion.