Durante un actividad organisa pa Fundacion Rancho den cuadro di Dia Internacional di e Pueblonan Indigena di Mundo, e linguistanan dr. Joyce Pereira y Ramon Todd Dandaré Mag. Ling. a presenta un charla tocante e lenganan indigena en general y nan presencia actual den nos continente Americano.

Un punto cu Pereira a aclaria ta cu Papiamento mes no ta un lenga indigena, segun e criterionan (e.o. di UNESCO) cu ta uza pa defini lenga indigena. El a argumenta cu Papiamento ta un idioma cu a nace despues di yegada di e Spañonan.

E tin su historia cu ta bin for di Cabo Verde y el a sigui desaroya na e islanan ABC. El a bisa cu Papiamento no ta indigena y cu e no ta cuadra tampoco cu lenga indigena Caribense, ya cu Papiamento su structura ta completamente diferente.

“E ta mas un lenga cu nos ta yama Crioyo, un lenga cu a nace di e encuentro di diferente pueblo y lenga, y cu un historia masha diferente tambe”, el a bisa. Igualmente linguista Pereira a presenta un panorama amplio di e posicion geografico di e lenganan indigena di nos continente.

Arawak den Caribe
Den su disertacion linguista, Todd Dandaré a referi na e lenganan indigena mas cerca di Aruba, den Sur America y Caribe, caminda tin shete famia linguistico grandi: famia Macro-Tupí, famia Arawak, macrofamia Macro-Ye, famia Caribe, famia Pano-Tacana, famia Chibcha y famia Tucano. Entre nan el a referi specialmente na famia Arawak den Caribe.

Tambe el a indica con e lenganan indigena Arawak Taino y Caquetio –esaki di e prome nativonan di Aruba– a extingui door di colonisacion Europeo, y otro, manera Añu of Paraujano na Venezuela, localisa den e Laguna de Sinamaica, ta den peliger di extincion, igual cu otro lenga cu nan cantidad di papiado a baha considerablemente. A pesar cu Taino ta un lenga cu ta extinto, tin actividad di hende interesa na Puerto Rico, Republica Dominicana y Cuba, cu ta trahando pa rebiba e lenga aki. Todd Dandaré a bisa cu ohala e mesun interes aki por a lanta pa rebiba e lenga Caquetio.

El a referi cu Colombia tin mas o menos 68 lenga indigena. Y cu nos pais bisiña Venezuela tin alrededor di 36 lenga indigena den henter su region. Un di nan ta e lenga Warao, cu tin e mayoria di hablante na Venezuela.

Tambe Todd Dandaré a duna singular atencion na e aspecto linguistico di Wayuunaiki, di e comunidad Wayuu, localisa na e parti noordoost di Colombia y e parti noordwest di Venezuela,esta na Peninsula di Guajira. Wayuunaiki ta e lenga Arawak cu tin mas papiado y ta esun mas grandi na Colombia, cu entre 350 y 500 mil hende cu ta papi’e.

Den su charla, Todd Dandaré a percura pa e publico presente por a haya un idea di e structura di Wayuunaiki, como tambe di su fonologia, esta su zonidonan. Pa tal motibo el a invita un miembro di e comunidad Wayuu na Aruba, Robertina Gutierrez Gonzalez, di famia Wayuu Ipuana, kende ta un papiado di Wayuunaiki, pa por a analisa dos frase na Wayuunaiki y compara nan structura cu nan structura na Papiamento, cu a resulta di ta completamente diferente. Tambe el a haci un comparacion entre structura di frase den Papiamento y Carboverdiano, mustrando e gran similaridad cu tin entre e dos lenganan crioyo aki.

E informacion cu Todd Dandaré a trece dilanti tocante Wayuunaiki ta parti di e investigacion cu e linguista Venezolano, dr. Jose Alvarez a yega di realisa di e lenga di e Indjannan Wayuu den su buki ‘Manual de la Lengua Wayuu’. Pero Alvarez no solamente ta experto den Wayuunaiki, sino tambe den otro lenga indigena.

Igualmente el a haci mencion di un articulo publica pa Miguel Enrique Zavala Reyes, cu sigur lo resulta interesante pa nos comunidad. E articulo yama: Palabras vivas de una lengua muerta: Legado Arawak-Caquetio. Segun Todd Dandaré esaki ta consisti di un lista di alrededor di 300 palabra Caquetio. “Ami ta haya esaki masha interesante, pasobra en realidad Caquetio no a muri completamente”, el a bisa.