Cultura: definicion, politica y desaroyo di Aruba.Cultura ta un area hopi subestima den politica. Un dje motibonan ta cu cultura no ta ser bon comprendi. Aunke tin hopi diferente forma con a trata di describi kico cultura ta, p.e.: “Cultura ta e caracteristicanan y conocemento particular di un grupo di persona, incluyendo idioma, religion, cushina (gastronomia), custumbernan social, musica y artenan” E definicion di UNESCO (2001) ta: “Cultura ta un set di diferente caracteristica spiritual, material, intelectual y emocional di un grupo social cu ta inclui no solamente arte y literatura, pero formanan di biba, formanan di biba hunto, sistemanan di (norma y) balor, tradicion y creencia”. E palabra cultura ta bin di e palabra Latino “colere”, locual ta ser defini como “cultiva” y “tendencia”: “e tendencia pa cuida e tera (planeta/mundo) y crece, of cultiva y aprecia”.

Cultura ta provee beneficionan social y economico importante. Cu miho prestacion di studia y di salud, un aumento di tolerancia y oportunidad pa uni cu otronan, Cultura ta engrandece nos calidad di bida y ta incrementa e bienestar general di ambos e ser individual y comunidad. Alabes Cultura ta influencia nos creencia relaciona cu kico ta corecto y incorecto, nos actitud incluyendo kico nos ta gusta y kico no, nos balornan regardando kico ta bon y malo, y nos comportacion. Di e influencianan cultural aki, nos identidad ta ser forma.

Si pa logra sostenibilidad ta primordialmente haci uzo di e recursonan di nos planeta, cultura mester ta central den nos strategianan di desaroyo, ya cu culturanan ta marca relacionnan humano cu otronan den sociedad y e mundo na nan alrededor, incluyendo e ambiente natural y ta condiciona nan comportacion. Ademas, como sectornan di actividad, patrimonio y industrianan creativo ta contribui significativamente na e obhetivonan identifica den e congreso di Rio +20: desde “trabounan berde” y patronchinan di consumo y produccion mas sostenibel, hasta comunidadnan resiliente cu ta capaz pa confronta desastrenan miho y tin acceso na awa y e alimentonan, reduciendo e desekilibrio y pobresa den e regionnan y fortaleciendo e sostenibilidad.

Cultural and Creative Industry (+ Knowledge Economy + Innovacion) Diversificando e economia Arubano desaroyando un Cultural & Creative Industry (CCI), ta toca temanan manera crea cupo di trabou, preservacion sostenibel di nos herencia y cohesion social. Pa prome biaha CCI por crea cohesion den desaroyo socio-economico di nos isla basa riba e aceptacion genuino di un identidad cultural inclusivo. E lo por inicia miho comprondemento di e necesidad pa rehuvenecimento cultural tumando e contexto multicultural Arubano na cuenta. Lo ta e prome “industria” cu lo genera entrada, mientras ta atende cambionan social den e economia Arubano. Den e situacion financiero y social actual di Aruba, cu e desaroyo di e CCI, nos isla por ta sigur cu esaki lo aporta positivamente na un desaroyo sostenibel pa nan. Akinan por ricibi un suma mensualmente, bou di e condicion cu pa luna ta crea un obra di arte cu lo ser evalua pa un Quality Control Committee. Lo huur e obranan na empresanan cu lo expone esakinan. Nation Building Nation Building ta e proceso activo elaborando un identidad nacional cu simlutaneamente ta reconoce ambos e diversidad cultural y “sincretismo”. Ta importante pa reconoce tur nacion na Aruba (Aruba globalisa: mas di 100 nacionalidad) unda cultura ta hunga un rol cardinal. Na nos

isla nos herencia indigena ta central den e proceso aki, aunke na prome bista esaki no ta visibel. Nation Branding Nation Branding ta enfoca riba midi, construi y maneha e reputacion di un pais. E ta e aplicacion di concepto- y tecnicanan di mercadeo corporativo pa otro pais, cu e meta pa mehora su reputacion den relacionnan internacional. Hopi biaha e meta ta pa crea relacionnan entre actornan cu no ta limita na nacion. E ta extende pa e sectornan publico y priva y ta yuda crea amor pa bo patria. Alabes nan kier participa na proyectonan multi-lateral. Un forma ta incrementa e importancia di e balor simbolico di productonan cu ta enfatisa e caracteristicanan unico di un pais y ta mesun importante cu locual nan ta produci y bende realmente (“country of origin effect”). E imagen y reputacion di un pais por dramaticamente influencia su vitalidad economico. Nan ta trata di atrae turismo y capital di inversion, incrementa exportacion, atrae un forsa laboral talentoso y creativo, y mehora su influencia cultural y politico den mundo. Na

Aruba nos nos herencia indigena, idioma y Parke Nacional ta caracteristicanan unico di nos pais cu por y ta ser uza pa e meta di Nation Branding; Producto Turistico y Crea Experiencia Cultural Nos potencial cultural ta sumamente grandi, no solamente pa su indole unico, pero tambe pa e creatividad Arubano y alabes diversidad cultural di nos isla. E producto turistico aki no ta completo sin cu e bishitante (incluyendo e propio Arubiano) por experiencia cu tur su 5 sentinan (innovativo!) na un forma personal con unico e cultura di nos pais ta. Aruba por bira un centro cultural den Caribe uzando e.o. Nation Branding y percurando pa trece eventonan cultural di importancia na nos isla. Ta comproba cu leisure tourists di Estados Unidos cu ta participa na actividadnan cultural Arubano of di nos herencia, di averahe ta gasta 63% mas cu otro leisure tourists. A cuminsa un desaroyo pa haci di San Nicolas e “Capital Cultural di Aruba”. E idea aki no tabata malo y lo ta importante pa finalisa y/of sigui cu e desaroyo aki, teniendo na cuenta cu e,CCI tambe lo aporta na e desaroyo socio-economico di San Nicolas.