Pa un tempo caba e tema di scarsedad di empleado ta un topico di discusion y di atencion entre comunidad di Aruba y e sector comercial. Camara di Comercio (KvK) a tene un conferencia di prensa ayera mainta pa elabora ariba e tema aki y a brinda algun cifra cu nan a ricibi for di comerciantenan mediante nan encuesta ariba e topico di preocupacion aki.

Pa algun tempo caba companianan ta indica cu tin dificultad pa yena vacatura y varios otro factor cu ta crea e problematica aki. KvK hunto cu AHATA, ATIA y CUA ta reuniendo pa aborda e problema aki y dun’e e prioridad cu e merece.

Director di KvK, Martijn Balkenstein a splica cu un di e e preguntanan cu tabatin riba e encuesta tabata: kico por wordo haci pa soluciona e problema aki? Pregunta na cual comerciantenan cu a participa den e encuesta a duna nan sugerencianan riba kico por yuda soluciona e problematica aki.

Di e pregunta aki a resulta cu 1 di cada 5 comerciante ta remarca cu e proceso pa obtene un permiso laboral mester mehora. Balkenstein a indica cu DPL y DIMAS ta bezig cu esaki actualmente pa asina mehora e proceso aki. E proceso supuestamente tin un duracion di 10 siman, pero comerciantenan ta indica cu en realidad e ta tuma hopi mas tempo.

Otro punto cu bin pa dilanti ta cu comerciantenan ta indica cu mester stop di construi hotel y condominio. Construccion di mas hotel y condominio ta agrega na e presion pa mas empleado pa por brinda servicio optimal na e bishitantenan.

Otro punto cu a ser subraya ta cu e leynan laboral na Aruba ta hopi anticua, rigido, no flexibel y no ta facilita mas e circunstancianan nobo cu ta biba den dje aworaki. El a remarca cu leynan mester wordo modernisa y flexibilisa.

Balkenstein a bisa cu 10% di e comerciantenan cu a participa te cu aworaki den encuesta ta indica cu mester aumenta e salario minimo pa duna otro hende oportunidad tambe pa subi riba e mercado laboral.

El a resalta cu algo cu ta hopi importante ta cu mester duna mas training y cu esaki no ta den man di un compania of gobierno so of KvK so, pero cu tur hende mester haci esfuerso pa stimula training y educacion pa mehora e habilidadnan den e forsa laboral.

“Tin un buraco den habilidadnan y ta hopi importante pa tin training y educacion pa eleva e nivel di habilidadnan di hende pa asina nan tambe por cumpli cu e rekisito- of deseonan di cada dunador di trabao,” el a señala.

El a agrega cu tabatin un grupo di comerciante tambe cu ta indica cu mester stimula e entrepreneurnan, inverti den infrastructura y un grupo chikito ta bisa cu mester aumenta e nivel di compliance, cual casi sigur ta pa tin un igualdad di condicionnan.

Balkenstein a resalta cu na mesun momento cu KvK ta bringa hunto cu otro stakeholders pa limita of elimina e scarsedad den e forsa laboral, ta hopi importante pa tin un idea kico ta e causanan real di e scarsedad aki. El a indica cu tin diferente aspecto cu nan ta trece pa dilanti cu ta contribui na e problema aki.

El a splica cu un di e aspectonan aki ta embehecimento di e poblacion, cual ta hunga un rol importante, y embehecimento di forsa laboral tambe ta otro punto. Esaki ta nifica cu e grupo di hende grandi ta subi mientras cu e grupo di hende hoben ta baha.

El a menciona tambe cu e cifra di desempleo ta historicamente abao. Na aña 2022 tabatin 2.330 hende desemplea y actualmente, a pesar cu ainda e cifra no a sali pa 2023, pero ta calcula cu esaki ta mas abao ainda.

Balkenstein a subraya dos punto cardinal cu ta primordialmente e causa di e escasez di personal. El a sigui splica cu si wak e ultimo decada por wak cu tabatin mas o menos 600 unidad di camber cu a wordo construi den e diferente añanan cu a provoca cu mas o menos 500 hende mester wordo emplea den e sector hotelero.

Pa aña 2023 te cu 2028, el a subraya, cu por wak cu e construccion ta acelera masha lihe mes y tin planea pa construi 1.700 camber en total. Cu e cantidad aki, pa opera optimal, hotelnan mester tin alrededor di cuater mil empleado, y esey ta solamente posicionnan cu ta directamente relaciona cu e servicio di sector hotelero.

Si tuma den cuenta e servicionan indirecto, por ehemplo laundry, taxista, companianan di water sport etc., e cifra ta mas halto.

Otro punto cardinal cu Balkenstein a trece pa dilanti ta e embehecimento di e forsa laboral. Manera ya caba menciona esaki ta nifica cu e poblacion di hende grandi ta sigui subi, mientras e poblacion laboral di hende hoben ta baha. El a resalta cu esaki ta algo cu ta sucede rond mundo, pero hopi hende no ta realisa cu na Aruba e velocidad di embehecimento ta mas rapido cu casi cualkier pais rond mundo.

El a splica cu esaki ta pa motibo cu na Aruba e cantidad di yiu cu un mama ta haya a baha di seis yiu promedio pa 1.7 yiu den menos cu 15 aña y na Europa esey a tuma 100 aña pa sucede.

Si compara e forsa laboral di aña 2010 cu aña 2022, el a indica, por wak cu e cantidad di hendenan bao di 49 aña a baha cu 12 mil hende, pues cada biaha tin menos persona hoben den e forsa laboral. Mientras cu e personanan di edad di riba 50 aña a subi y hasta por wak cu tin un grupo toch significante di 65 aña bay ariba cu ta activo economicamente.

El a subraya cu tin un problema masha serio pasobra si e trend aki continua, den e 10 aña binidero mas cu 12 mil persona lo sali for di e forsa laboral pasobra nan ta baha cu pensioen y no tin hende hoben pa reemplasa nan.

Pa loke ta accionnan cu por wordo tuma pa yuda cu e problematica aki, KvK a tuma e tema “conecta”. El a splica cu e encuesta aki nan ta conectando cu e sector comercial. El a enfatisa cu aki ta sumamente importante pa haya un idea di e intensidad y e tamaño di e problema di scarsedad, si e ta afecta algun sector so of si e ta afecta tur sector. Segun resultadonan ricibi di e encuesta te cu aworaki ta indica cu e problema ta afecta tur sector.

Di otro banda el a splica cu ta importante tambe pa conecta cu e otro banda di medaya, cu personanan cu ta buscando trabao pasobra hopi biaha sa pasa cu e hendenan ta aplica pa un trabao pero no ta tende niun contesta mas. Asina por midi kico nan sugerencianan ta y kico ta e obstaculonan.

Otro punto, y algo cu ta sucediendo caba, Balkenstein a indica, ta cu KvK ta conecta cu diferente stakeholder ya cu e problema aki ta conta pa tur dunador di trabao, pero tambe pa empleadonan y pa full Aruba pasobra no por fungi optimal na momento cu tin scarsedad di personal.

El a agrega cu KvK ta conecta tambe cu gobierno y a tene reunion cu Minister di Labor, hunto cu e stakeholdernan y a indica cu nan kier instala un task force, cu ta consisti di KvK y e otro stakeholders, pa elabora ariba diferente sugerencia cu realmente ta yuda alivia e situacion actual.