Ayera mainta durante un conferencia di prensa di Stichting Reclassering a anuncia cu proximamente e organisacion lo cumpli 60 aña. Pa celebra e ocasion aki, nan lo trece dilanti informacion positivo y constructivo den diferente medionan di comunicacion y plataforma digital.

Seraida Pemberton-Leonard director a conta cu 8 di mei di aña 1961 a wordo funda e organisacion aki bou e nomber di “Arubans Stichting Reclassering en Kinderbescherming Aruba 1961”.

Pa cu esaki el a splica cu Ministerio Publico den e tempo ey a haya hopi importante pa tin un fundacion di e sorto aki pa asina na momento cu nan tuma un decision balansa den un caso, nan mester di mas informacion riba circunstancianan personal di e acusado y tambe pa e necesidad di un guia structural riba tereno di reintegracion.

Na 2011 a cambia e nomber pa “Stichting Reclassering en Jeugdbescherming Aruba” e cual segun nan ta refleha mas e grupo di meta cu nan ta bin trahando cune y na aña 2014 e ley penal di Aruba a keda adapta y edad penal a baha di 15 pa 12 aña, aworaki Reclassering ta atende cu hobennan di 12 aña bay ariba.

Dia 8 di mei venidero, nan lo cumpli 60 aña di existencia y nan lo wordo celebra den e 60 dianan cu ta bin dilanti, den trabou nan kier duna mas informacion di nan experiencia na unda nan a haya nan mes envolvi cune pa asina di un forma innovativo nan lo saca e informacion afo pa bay den un rumbo mas preventivo segun Pemberton-Leonard a declara.

“Nos ta sinti cu ta nos deber pa comparti nos informacion, nos experiencia, vooral den temporada cu nos ta bin aworaki”, el a sigura.

Di su parti, Melushka Flanegin Reclassering medewerker a informa cu un pilar cu ta sumamente importante pa nan riba tereno di integracion ta Christina van den Berg-De Freitas e cual “a traha duro pa logra hopi” manera el a declara y cu a lanta e organisacion aki di abou, a guia e trahadonan di e organisacionnan y durante añanan nan a crece caminda cu nan a haci diferente proyectonan cune.

Un di nan tabata cu na aña 1997 nan a cuminsa cu un forma innovativo di duna informacion den forma di Carousel e cual scolnan ta usa te cu awe, tambe tin Mentorenproject cu a haya un Nominacion di Appeltje van Oranje 2020, Leerwerktraject y Begeleid kamer wonen (cas pa hobennan justitiabel).

Flanegin a comenta cu pa loke ta trata e proyecto Leerwerktraject ta dirigi pa hobennan cu ta haya nan mes den problema caminda cu e organisacion ta purba di duna nan un curso y nan ta traha, e proyecto aki a crece caminda cu actualmente ta wordo dirigi pa otro fundacion.

Aña pasa nan a haya e Mentorenproject cu ta un proyecto na unda nan ta purba di haya mentorenan pa guia e hobennan y duna nan guia den nan trayecto, di e Begeleid kamer wonen nan a trata di pone hobennan den un cas y guia nan cu a duna un bon resulta segun Flanegin a manifesta na unda nan a siña e hobennan diferente tarea di cas como cushina.

Tambe, el a trece dilanti cu nan ta ofrece diferente curso cu na momento cu Ministerio Publico of un hues ta impone cu e persona tin cu haci e cursonan aki e ta bay cerca nan, Maneha bou influencia ta un di nan na unda ta dirigi pa hendenan cu ta haya nan envolvi den esaki y nan ta haya e curso como castigo, ademas cu nan tin cu paga un parti di e curso.

Asina mes, el a señala cu los di nan trabou diario nan ta haya training y nan ta dialoga hopi cu otro instancianan pa nan por cera y cumpli cu e trabou aki, Flanegin a expresa cu nan meta ta pa desaroya nan mes y mehora nan forma di traha pa duna un miho guia na nan clientenan.

Nemesis Trapenberg cu tambe ta Reclassering medewerker pa departamento di adulto a bisa cu den nan trabou door di haci evaluacion riba e ambiente di cada cliente y di cada caso, nan a constata cu tin varios factor cu ta keda bin dilanti y cu por wordo clasifica como factornan criminologico.

Esaki ta trata di situacion financiero, relacionnan den famia, tempo liber y estado emocional.

Di forma di tips practico nan lo trece e factornan aki dilanti parti den 4 tema cu ta ‘Nos hogar’ e cual ta encera educacion na cas y relacion entre pareha, ‘Nos cartera’ cu lo duna tips pa maneha e budget, ‘Nos bienestar’ pa motibo cu salud mental, abuso di droga y otro substancia ta un factor criminologico cu ta pisa hopi y ‘Nos tempo liber’.

Den diferente video, programanan na radio, rednan social y publicacionnan den prensa nan lo kier yega na un gran mayoria di e comunidad durante e 60 dianan cu ta bin dilanti cu informacion cu tur hende lo por compronde pero tambe comparti esakinan cu otro.