Ayera tardi, fundacion Telefon Pa Hubentud (TpH) a presenta e resultado parcial di un investigacion cu a mustra cu tanto e tatanan no ta cumpliendo debidamente cu nan rol di mayor; pero tampoco mester neglisha e rol di e mama tambe,  den un edad critico di nan yiunan cu ta demanda mas atencion y comunicacion cu nan.

E investigacion aki a wordo realisa bou encargo di e psicologo, Roland Rodgers cu a bin cu e estudio of tesis aki a base di e analisis di e yamadanan haci na TpH. Aunke inicialmente e enfoke di e investigacion aki tabata poni riba e participacion di tata den educacion di su yiu, e investigacion no a descarta e link cu ta existi entre ambos mayor su falta di atencion pa e muchanan di un edad entre 10 pa 13 aña cu habitualmente ta tuma contacto cu TpH pa desahoga nan mes.

Un di e dato a base di e investigacion aki  riba e categorisacion di e necesidadnan di e mayornan pa atende cu nan yiu ta mustra cu un 54,2%  tin mester di material di educacion.  Mayoria di nan (36%)  ta necesidadnan relaciona directamente cu e mucha; mientras cu un 28%. Mientras cu un 10,7% ta indica cu ta existi un necesidad directo relaciona cu e mama. Tambe ta destaca e rol di e mamanan  como principal educadonan di e mucha.

E ta e periodo cu generalmente e mucha ta pasa e brug di scol basico pa scol secundario. Tambe e ta den edad di pubertad, e ta confronta su mes cu situacionnan nobo y cu amigo nobo y nan tin habitualmente hopi pregunta. Un preocupacion cu nan ta canalisa ta e mal relacion den cas, falta di comunicacion cu nan mayornan; y con nan por haci pa drecha e situacion aki.

Director di TpH, drs. James Sneek a declara dilanti di minister encarga awor cu Asuntonan Social, Angel Bermudez y demas coleganan  cu ta traha riba e veld aki cu e interes di Fundacion aki ta esun di comparti cu otro instancia e tipo di estudio aki pa conhuntamente atende e asunto aki.  E mandatario a considera importante cu nan por a colecta data di desaroyo social di comunidad. Awor cu e ta atendiendo cu e cartera aki, e ta mira cierto desaroyo di cual e ta kere cu nan mester haya mas atencion. “Ora bo kier duna atencion bo mester identifica nan prome; y pa identifica nan prome bo mester datonan.”

Mientras presidente di e fundacion, Errol Zebeda, a bisa cu e fundacion aki for di 1999, ora cu nan a cuminsa, nan a pone hopi atencion riba e parti di  analisa tur informacion cu nan haya durante e yamadanan cu ta drenta, via internet y durante nan tayernan. Un aspecto cu nan ta tene cuenta cu ne ta: Pa kico e hobennan ta tuma contacto cu TpH?

Den e ultimo dos aña, nan ta nota cu un factor esencial pa cual e hobennan ta tuma contacto cu e fundacion tabata situacion na cas. Pero e aspecto aki ta amplio y mester investiga kico tur situacion na cas ta encera.

Participacion di tata
Nan a dicidi di sigui profundisa riba e tema di participacion di tata den educacion di su yiu door di primeramente e publicacion ‘State of World’s Father’ y e publicacion di Unicef, ‘De situatie van kinderen en jongeren op Aruba’. Sr. Sneek  a laga sa cu State of World’s Father ta mustra ariba e importancia di un tata den e desaroyo di un mucha. E estudio di UNICEF ta mustra cu tatanan na Aruba no ta suficiente involucra cu educacion di nan yiunan. Tambe Fundacion Telefon pa Hubentud Aruba por mira cu den 2015 y den 2016, e tema cu mas hopi e muchanan y hobennan na Aruba a tuma contacto cu Fundacion Telefon pa Hubentud Aruba tawata ‘situacion na cas” of relacion cu mayornan.

Sr. Sneek a bisa cu unabes cu sr. Rodgers di  Hogeschool van Amsterdam a  presenta su estudio na Fundacion Telefon pa Hubentud Aruba mediante un intervencion lo por dal e prome stap pa yuda fortalece y sostene participacion di tata den educacion di nan yiunan.

TpH  ta gusta traha cu cifra y  nan a dicidi profundisa  riba e asunto aki, despues cu e publicacion di Unicef a mustra cu e participacion di e tata den educacion di nan yiu ta uno debil. Esaki kiermen cu nan como organisacion mester zorg pa nan traduci e resultado di e investigacion den loke ta concerni nan intervencion. Pero pa haci  esaki nan mester di mas informacion manera ki informacion tin afo; cifranan y datonan cu tin.  

Tata y mama envolvi
Un aspecto sigur cu nan mester tene na cuenta ta e involucramento no solo di e tata sino di e mama tambe, si nan ta tene cuenta na momento cu nan ta cuminsa interveni cu e pensamento di e mama pa cu e participacion di e tata den e relacion aki, pa asina hunto percura pa e bon marcha di e famia.

Esaki ta e motibo cu nan a laga haci e investigacion aki. Awor cu nan tin e resultado nan ta bay reforsa e investigacion riba e tema aki pa sigui cu ne y compila mas data cu ta posibel ainda. Pues siguientemente nan ta bay uza informacion for di e investigacion aki pa asina nan por interveni. Ya caba nan ta trahando pa hunto cu otro organisacionnan pa atende cu e asunto di relacion di e tata cu e yiu, sea cu e tata ta biba cu e mucha of e tata ta biba pafo di cas.  Nan no ta descarta cu na luna di november cu TpH ta saca e proyecto mas grandi cu tin, nan lo por start cu e proyecto (charla, campaña di conscientisacion, programa pa tata y mama, etc.); pero esaki ta depende di otro factornan tambe, entre otro e aspecto financiero.