Awe 23 di maart ta tuma luga e 12 ehercicio regional anual di tsunami, Carib Wave 23. Diferente pais di e region di Caribe lo ta participando simultaneamente na e actividad aki y Aruba ta un di nan cu lo ehecuta e simulacion pa 10or di mainta.

E meta di e ehercicio aki ta reconoce y promove e esfuersonan di preparacion pa tsunami den Caribe y regionnan cerca. Anualmente, UNESCO ta organisa e training aki asina por monitor tambe e preparacion como paisnan den Caribe; con bon cada pais ta prepara den caso di Tsunami.

Pa e training aki lo tin dos simulacion diferente y cada pais cu ta participa ta scoge e scenario cu ta pas mas cu e obhetivonan di e pais. E prome scenario ta simula un tsunami genera pa un teremoto di magnitud 7.6 ubica den e golf di Honduras. E di dos scenario ta simula un tsunami causa pa e derrumbe di un banda di e volcan Monte Pelée.

Relaciona cu e ehercicio aki, director di Bureau Rampenbestrijding (BRA), Rino Hermans, a splica durante un conferencia di prensa pa medionan local, kico exactamente lo ta tumando luga, ki instancianan lo ta participando y con esaki ta yuda pa prepara pa futuro.

Hermans a splica cu cambio di clima ta influenciando e efectonan mundialmente y ta aumenta e risico pa tur pais. Anualmente, pais Aruba ta participa den e training aki y ta un di e paisnan cu ta participa agresivamente y tin hotel- y scolnan cu ta participa tambe. E aña aki a cuminsa cu participacion di e departamentonan di gobierno.

El a indica cu anteriormente tabata solamente e first responders cu tabata participa den e training combina cu hospital. Despues a bay over pa e scolnan, y e aña aki a cuminsa cu e departamentonan di gobierno, cu ta mas o menos 140, pasobra tur departamento mester sa kico pa haci den caso cu tin un alerta di un tsunami direccion pa Aruba

El a agrega cu e biaha aki BRA ta train pa 24 ora, dos dia tras di otro, hunto cu e scolnan, cu ta riba un bon caminda cu nan plannan di emergencia. Manera indica caba, e aña aki e departamentonan di gobierno ta uni na e training y tin cinco aña pa establece nan plannan di emergencia pa nan sa kico mester haci den caso di un alerta di tsunami.

Pa e training aki, Hermans a splica, tur departamento di gobierno a haya 72 ora delanta pa evalua kico nan tin estableci y kico ta e afspraaknan cu nan tin pa prepara pa e training di e simulacion.

Hermans a remarca cu infrastructura ta un preocupacion grandi pa nan y esey nan ta cuminsa cune e aña aki, pa dedica tempo na dje pa e directornan cu ta responsabel pa un edificio di gobierno, un servicio di gobierno, y pa tambe cuminsa traha nan plan di emergencia pa den caso di cualkier emergencia, nan sa con pa recupera mas lihe cu ta posibel.

E director di BRA a indica cu internacionalmente pa 2030, Aruba mester ta riba un nivel cu a keda determina na 2014 caba pa mundo, na unda ta establece cu na luga di deal cu desaster, mester cuminsa deal cu reduci e risiconan cu tin.

El a agrega cu den e investigacion ey a resulta cu hopi hende ta laga e responsabilidad na e first responders y nan no ta tuma nan mesun responsabilidad.

Den caso cu si en berdad mester sucede un tsunami na Aruba, Hermans ta enfatisa cu alrededor di 40 mil persona lo ta victima y infrastructura di Aruba tambe lo bira victima. El a remarca cu e sector comercial, pilar economico di Aruba, ta na e banda zuid di e isla cu ta e banda mas vulnerabel y cu lo ricibi mas efecto.

“No lubida cu un tsunami wave ta un ola di energia y no un ola di biento. Ola di biento ta dal na e costa y ta bay back, un ola di energia ta keda pusha te ora cu e yega na cero, e ora e ta calma. Kico ta pasa na Aruba, ora cu e dal na banda noord, e ta bira rond di Aruba bin back aden. E filosofia cu e ta bay costa di Venezuela y bounce bin back ta, esey ta pa olanan di biento,” el a splica.

Hermans a agrega cu no por subestima cu den caso di un tsunami na Aruba e prome impacto no ta grandi, pero na momento cu e ola bira bay aden, coy e skina na Baby Beah/Rodgers Beach y na Arashi Beach, e ta lastra bin back cu tur loke tin den su caminda.

“Berdad horcan ta yama atencion, berdad temporada di horcan ta seis luna largo, pero tsunami ta un preocupacion. Fuera di esey, si e no tabata un preocupacion, UNESCO, UN, no ta haci e trainingnan aki pa prepara e islanan den Caribe pa wak nan capacidad pa deal cu e situacion aki,” el a enfatisa.

Pa loke ta trata comunidad, con lo yega cu e informacionnan aki cerca nan, Hermans a indica cu nan tin dos trayecto cu nan ta canando. E aña aki nan ta usa Carib Wave como un momento pa sigui avansa den e preparacion di e pais.

E otro caminda ta ‘Multi Hazard Early Warning System Aruba’ cu a keda aproba pa e Union Europeo dia 6 di februari ultimo. Pa e proximo 12 lunanan lo pasa pa e fase di ehecucion pa asina e proyecto aki por keda realisa 100%.

Hermans a subraya cu e proyecto di early warning ta un proyecto hopi grandi, hopi costoso, pero e proyecto aki so no ta scapa infrastructura y e no ta scapa bida. “Pueblo mester por compronde cu mundo ta cambiando y cu mester prepara p’e. Prome como famia, despues como organisacion y despues hunto como pais. No laga e pais so responsabel, pasobra na final despues di 10 dia no ta bay tin cuminda, no ta bay tin un waf, no ta bay tin un aeropuerto. Abo tin cu sa con bo ta proteha bo famia, ta bo responsabilidad.”