Stichting Reclassering no ta logra di haya suficiente fondo pa asina financia tres proyecto importante. Ta trata di e piloto banchi electronico, e proyecto pa esunnan cu a comete un delito contra moral y esun pa hobennan adicto.

E fundacion a realisa un campaña pa busca suficiente fondonan den cuadro di nan 55 aniversario. Lamentablemente esaki no a produci e fondonan cu nan tabata spera, ni sikiera pa realisa niun di e proyectonan cu nan tabatin programa pa e aña aki. Te awor niun instancia of sector, tampoco gobierno a saca man pa sostene algun di e proyectonan aki, asina nan ta informa.

Atencion pa hobennan di riesgo
Directora di e fundacion aki, Seraida Pemberton ta bisa cu nan a purba di bin cu e campaña aki ya cu nan tabatin mester di fondo pa inverti den nos hobennan cu a confronta problema cu husticia. Ya cu e aña aki Reclassering kier pone atencion muy specialmente riba e hobennan cu no solamente a cay cera, pero riba e hobennan di riesgo. E ta haya cu e hobennan aki ta merece su debido atencion pa asina nan no bay cera.

Sinembargo e ta informa: “Lamentablemente nos no a haya e cantidad di placa cu nos tin mester di dje pa nos por haci nos proyectonan.” E ta haya cu e proyecto piloto di banchi electronico, ainda ta un necesidad pa e hobennan aki; ya cu asina bo por controla nan movecionnan. Reclassering ta considera e tipo di banchi aki un instrumento importante como parti di nan trabou, ya cu asina nan por sondea y por restringi nan movecionnan y duna nan un guia mas directo.

Delito contra moralidad
Otro proyecto cu nan tabatin plania pero cu awor nan ta haya dificil pa bin cu esaki ya cu Reclassering su fondonan ta masha limita, ta esun con pa atende cu e hendenan cu a comete un delito contra moral. “Aworaki bo por wak cu comunidad ta pidiendo pa algo por wordo haci cu e hendenan aki.”

Reclassering ta di opinion cu un castigo ta na su luga, pero un castigo tambe cu un guia necesario, ya cu nos no ta papiando di hortamento sino di un delito contra moral. Pa tal motibo e hendenan aki mester di cierto tratamento pa nan no ripiti un acto asina. A pesar di nan limitacion di fondo, Reclassering ta studiando e situacion aki di un forma multi disciplinario, entre nan cu psikiatria y instancianan cu tin experiencia riba e area ey. Ya cu nan kier bin cu un programa pa cu e hendenan aki cu a comete e tipo di delito condenabel aki.

Hobennan adicto
Otro programa pendiente ainda ta esun di hobennan adicto den grupo. “Nos tin experiencia pa atende caso di adiccion individual, pero pa e hobennan den grupo nos no tin hopi di e tipo di atencion aki. Mi ta kere cu comunidad mester ta un tiki mas consciente cu bo no por descarta e grupo aki. Bo no por pone nan un banda pa motibo cu nan ta bin bek den nos comunidad”, sra. Pemberton ta bisa.

Comunidad
Directora di Reclassering no ta kere cu un castigo so riba su mes ta suficiente pa e hendenan aki. Nan mester di un guia ya cu den un castigo di prizon nan no tin mucho estimulo pa pone nan reflexiona riba e delito cu nan a comete. Nan ta bolbe sali den comunidad y eynan ta unda nan ta wak con nan por sobrevivi. Si nan ta sali ainda nan no tin e instrumentonan pa nan por sobrevivi; y nan ta bay bek na locual nan ta custumbra na dje cu ta e decisionnan robes.

“P’esey Reclassering t’ey pa yuda nan stabilisa y no cay bek.” Pero e ta haya cu e tarea aki no ta un trabou di Reclassering so, ya cu nan mester di ayudo y sosten di comunidad, comercio, gobierno y tur instancia cu por sostene nan den esaki.

Nos tin prevencion pero den diferente categoria, un di nan ta esun primario caminda bo ta evita cu e delito sosode; y mester pone atencion riba dje. Pero tambe tin prevencion secundario, caminda e acto a wordo cometi y bo kier preveni pa e no bolbe sosode. Eynan e ta haya cu Reclassering tin un rol importante, unda unabes cu e delito a pasa, nan ta purba evita pa e no bolbe.

E trabou aki no ta uno facil, e fundacion ta indica, ya cu nan mester traha cu e persona pa e por compronde cu locual el a haci no ta corecto. Pero pa logra esaki nan mester di hermentnan pasobra papiando so cu e hendenan aki no ta suficiente. Nan mester di training nan, terapia visual pa nan por wak locual ta contra mal comportacion den nos comunidad.

Gran parti di e grupo di cliente cu Reclassering ta traha cu ne, nan ta consisti di hendenan un tiki debil social y mentalmente, y hopi biaha e hendenan aki no ta rasona manera tur hende. Nan ta demanda mas atencion, kiermen extra guia y Reclassering no tin tur e materialnan disponibel, y di otro banda nan no tin suficiente personal pa atende cu e problematica aki.