Seraida Pemberton director Reclassering

Segun directora di Reclassering, Sra. Seraida  Pemberton, mester inverti den nos hobennan pa asina trece un cambio cerca nan. Ya cu e tipo di crimen cu ta wordo cometi pa nos hobennan cu a cay den man di husticia ta grave.  

Durante un presentacion cu el a haci recientemente, Sra. Pemberton a bisa cu e tin 20 aña trahando den e fundacion aki, pero awendia nos ta confronta cu e crimen nan nos ta considera di hende grandi, awor nos hobennan ta cometiendo e crimen nan ey.  “Bo ta haya cu e crimen nan aworaki ta basta complica”, el a bisa.

Igualmente durante un investigacion nan a analisa cual ta e trayectorio di e periodo caminda e hobennan ta mas activo cometiendo acto contra nos ley. Nan por ripara cu na februari  ta un luna hopi activo y tambe april. Pero awor nan ta ripara cu september y october “tin algo den e temporada ey cu ta activa e hobennan”, el a bisa.

Delincuencia hubenil
Den e lunanan aki entre september y october nan registracion ta mustra cu 24 hoben a cay cera.  Den e grupo aki tin hoben cu a cay varios biaha y algun di nan te hasta cuater biaha. E promedio di hobennan cu ta cay cera pa aña tabata rond di 50 pa 60. Pero awor nan ta papiando di 80 pa 90 hoben cu ta cayendo cera pa aña.  Nan ta pone atencion riba hobennan entre  12 pa 17 aña cu ta hayando nan mes regularmente cu problema cu husticia.

Segun Sra. Seraida Pemberton, e comportacion di un hoben ta wordo afecta dor di diferente factor. Den su investigacion loke ta resalta mas hopi riba e factornan criminologico cerca nos hobennan ta: Circulo di amigonan y e “peer pressure”, ya cu e presion di grupo bou e gangnan ta hopi halto.

Tambe e hecho cu nan no ta haciendo niun actividad sano structural como deporte ta un factor di risico pa nos hobennan. Algun di nan ta bay bou palo cu e consecuencianan cu esaki ta trece cun’e. Tambe “drop out” ta haci cu hopi hoben cu a cay cera no ta bayendo scol of e absentismo den scol ta hopi halto, y esaki ta wordo refleha den su nivel di educacion hopi abou.  

“Lamentablemente mi tin cu bisa cu e ta algo cu nos mester pone atencion na dje. E nivel di educacion di e hobennan cu ta cayendo cera ta abou. Nos mester haci algo cu e nivel di educacion pa cu e grupo aki”, Sra. Seraida  Pemberton a  bisa.

E parti financiero no ta mustra constantemente cu esaki ta un factor di criminalidad hubenil, ya cu hopi di e hobennan aki, nan situacion financiero ta bon. Pero sinembargo e presion di grupo  y di e amigonan cu ta andando cun’e ta factor cu ta hunga un rol. Sra. Pemberton a bisa cu no ta un factor so ta haci cu e hoben ta cay den problema cu husticia, sino cu ta un combinacion di factornan cu ta haci e hoben mas vulnerabel pa haya su mes den problema cu husticia.