Den un presentacion reciente pa duna Parlamento un ‘update’ tocante e proceso di, sea busca un operador pa e refineria, of otro inversionista cu plan alternativo pa e tereno, gobierno ta dunando mas detaye tocante e cantidad di interesado pa e diferente scenarionan. Tambe ta bay mas den detaye riba e posible costo y posibilidadnan di un rehabilitacion di e refineria.

Segun e informacion di gobierno, cu ta indica cu tin 10 interesado pa e refineria den e proceso ainda, e inversion inicial di e proyecto ta di US$ 2.283 miyon, di cual US$ 1.163 lo ta pago pa labor. No ta duna mas detaye, si por ehemplo esaki ta encera un rehabilitacion completo, te na e refineria cu den inicio di añanan 80 ainda tabata produci producto final manera gasolin, o e proceso limita cu a cuminza na 1991, unda Coastal tabata procesa solamente asina yama ‘intermediate feedstocks’, un producto intermedio cu ta exigi un proceso final na otro refineria.

Opinion Nelson English

Na mei 2015 tabata na Aruba e experto petrolero Nelson English, cu conoce e refineria local for di tempo cu Coastal tabata opera esaki. Den un exposicion extenso el a elabora riba e problemanan cardinal di un start up di e refineria, y a duna cifra tambe di e posible costonan di un rehabilitacion. Su calculacion tabata cu un restauracion te na unda e refineria tabata produci riba e fecha di su ciere na 2012, esta cu produccion limita na ‘intermediate feedstocks’, e gastonan lo tabata alrededor di US$ 2.100 miyon. El a duna tambe un calculacion pa un rehabilitacion completo te na un refineria cu producto final, manera gasolin, cu tabata US$ 3.100 miyon. Den esaki ademas lo mester tene cuenta tambe cu e deterioro cu e refineria a sufri den e cinco añanan cu a transcuri desde 2015.

Referencia St Croix

Kico un rehabilitacion di un refineria por costa, den nos propio region, ta algo den cual nos por referi por ehemplo na e reciente recuperacion di e refineria Hovensa na St Croix, tambe cera desde 2012, mescos cu e refineria na Aruba. Inicialmente e doñonan nobo, cu a adquiri e propiedad di e doñonan anterior, Hess Oil y Pdvsa, a auncia cu nan tabatin mester di US$1.400 miyon pa pone e planta back den operacion. Esaki a subi na US$1.600 miyon, pero Limetree Bay Ventures, e doño nobo, a anuncia recientemente e cifra di US$2,700 miyon cu e restauracion a costa te awor. Ademas, despues di varios intento pa start up esaki a keda posponi pa problemanan no premira den e planning inicial y cu a requeri inverti mas den partinan cu inicialmente tabata considera bon ainda, ademas cu awe ainda no a cuminza produccion.

E refineria na St Croix den añanan 70 tabata procesa na su top alrededor di 650.000 bari pa dia, y na e momento ey tabata un di e refinerianan mas grandi na mundo. E actual rehabilitacion ta encera solamente recuperacion di 210.000 bari pa dia di capacidad, loke ta comparable cu e capacidad total di e refineria di Aruba, cu ta alrededor di 235.000 bari pa dia. E diferencia ta cu Hovensa te dia di su ciere na 2012 tabata produci gasolin y diesel, principalmente pa costa oriental di Merca y tabata tecnicamente bon manteni, segun varios fuente di e mundo petrolero. E interes di e actual propietarionan tabata entre otro cierto demanda (pre-Covid) cu nan tabata mira den Latinoamerica pa gasolin, ademas di e demanda di fuel pa barco cu contenido abao di azufre, segun e normanan ambiental estableci pa International Maritime Organization (IMO), entrante 2020.

E problemanan di demanda causa pa Covid-19 a haci cu tanto e mercado di gasolin como di fuel pa barco a cay den otro, causando cu e compania a reprograma pa un inicio cu solamente 49.000 bari pa dia di proceso. E compania a haya un bon contrato cu e multinacional Britanico BP, cu a inverti den e refineria pa despues haya repago den forma di fuel maritimo. Sin embargo, incapacidad pa start up e planta te awe a pone e deal aki na riesgo. Limetree tin te december proximo pa cumpli y inicia produccion, sino BP ta termina e acuerdo y e futuro di e refineria lo bira incierto, segun varios medio di e isla mes.

Segun e informe di Reuters di 16 di october ultimo, e refineria a encontra problema cu e start up di e refineria. “Esey a sigui despues di un serie di retraso debi na corosion descubri durante renobacion,” segun Reuters. “Cu e problemanan cu e refineria tin, e ta menos atractivo pa BP keda inverti, segun fuentenan cu conoce e planta. E empresa mayor den petroleo (BP) ta mey mey di un “overhaul” global di su operacionnan, cu plannan pa boost inversion den energia renovable y corta den desaroyo di combustible fosil, loke awor tambe ta haci e inversion aki menos atractivo,” e articulo di Reuters ta splica.

Otro competencia den Caribe

Banda di St Croix tin dos refineria grandi – orienta riba exportacion – cu no ta opera; esun di Curaçao y di Trinidad & Tobago. Ambos ta refineria completo, cu te algun tempo pasa tabata opera, incluso producto final manera gasolin y diesel, loke Aruba no tin. Ambos tambe ta dispone di amplio capacidad portuario y di almacenamento. Sin embargo, no tabatin den ningun di e dos casonan aki interes di algun empresa mayor di e sector petrolero. Na Trinidad & Tobago e sindicatonan a lanta un compania pa rescata e refineria, pero negociacion cu gobierno pa pasa e refineria, cu ta propiedad estatal, pa e compania ta pega ainda. Na Curaçao e deal cu e compania Klesch a fracasa y no tin vista riba un futuro nobo pa e refineria actualmente.

Perspectiva pa Aruba

Aunke perspectivanan den nos region pa un refineria ta mustra scur, gobierno a laga calcula kico e costonan di un rehabilitacion di e refineria na San Nicolas lo costa, y kico e lo trece den aporte na GDP. Pa un bon comparacion di e gastonan envolvi, lo mester di e informacion adicional ki tipo di restauracion ta e base pa e cifranan duna. Ademas, nos por mira den e caso di St Croix con e gastonan inicial a practicamente duplica, ademas cu e problemanan tecnico pa start up despues di 8 aña ta resulta hopi mas grandi cu loke a pensa inicialmente. Esaki por ta e caso na Aruba tambe, mirando e estado den cual e refineria ta.

Sin embargo, sin mas detaye tocante e tipo di restauracion ta propone na San Nicolas, ta dificil pa duna un opinion mas acerta riba e perspectiva. Por ehemplo, si ta e plan pa un renobacion completo cu ta encera producto final, anto ta parce nos cu e inversion proponi ta demasiado abao. Si ta scoge pa un refineria limita na intermediate feedstocks, e pregunta ta si tin un bentaha comparativo pa esaki den e actual mercado y lo mester indica tambe cual lo ta e mercado pa e productonan aki.

Den e proximo añanan tur e empresanan mayor den petroleo ta reorientando nan negoshi den direccion di menos inversion den petroleo y mas den energia renovable. Ademas, e consecuencianan di e crisis di Covid-19 ta causando un mercado mundial limita, cu ta hibando na ciere di hopi refineria, na Merca, Europa y resto di mundo. E pregunta ta si na Aruba ta tene cuenta cu e tendencianan mundial aki.

Aporte na GDP Aruba

E cifranan cu gobierno ta duna pa e posible aporte di un reapertura di e refineria riba nan mes por ta e resultado, si un rehabilitacion lo tabata posible, cu tur e obstaculonan indica aki riba. Gobierno ta indica un payroll total na 2021 di US$ 1.163 miyon, cu lo duna, hunto cu US$85 miyon na material local, un aporte di 16,1% di GDP na 2021, 19,8% na 2022 y 5,2% na 2023. Segun e secuencia aki, lo ta anticipa cu e parti grandi di empleo lo ta cay na 2022, loke ta parce logico mirando cu na 2021 lo no tin un inicio pareu aña habri. E 5,2% cu lo contribui despues, supuestamente caba den e fase di operacion, ta menos di mitar di loke e refineria tabata aporta den su añanan final, segun e propio gobierno. Kico esaki ta significa? E ta yama interogante tocante e caracter y tamaño di e refineria, y tambe di e cantidad di personal requeri. Tambe tocante e ‘time line’ cu ta propone. Nos por a mira cu na St Croix, cinco aña despues di e compra y inversion di casi tres biyon dollar, ainda e promer bari di gasolin mester sali. Hopi pregunta na cual e actual update no ta duna respuesta, y cu nos parlamentarionan por haci na gobierno, pa completa e panorama den e asunto aki.