Macro view of an urban person's hand on a chain link fence in De Nieuwe Stad. Original public domain image from Wikimedia Commons

Un estudio cientifico nobo a duna un bista amplio di e diferente factornan cu, segun documentonan existente, por contribui na criminalidad entre mucha y hoben na Aruba. Den capitulo cuater di e rapport “De Schaduwkant van Aruba”, investigadornan di Bureau Beke a analisa decenas di publicacion cientifico, rapport y investigacionnan local pa identifica e circunstancianan social, economico y familiar principal cu ta influencia e riesgo pa hobennan drenta den criminalidad.

E capitulo ta mustra cu, segun e documentonan revisa, criminalidad hubenil no por ser splica door di un solo causa. Na contrario, ta trata di un combinacion di factor individual, situacion familiar, experiencia escolar, circunstancianan den bario y cambionan social cu Aruba a pasa den e ultimo decadanan. E investigadornan ta enfatisa cu hopi di e documentonan revisa ta mas cu dies aña bieu, loke kiermen cu algun di e conclusionnan mester ser interpreta cu cierto cautela. Sinembargo, nan ta bisa cu e informacion ainda ta ofrece un base importante pa compronde con diferente factor ta interactua cu otro.

Segun e rapport, Aruba a cambia considerablemente durante e ultimo decadas, principalmente door di crecemento di turismo y migracion. Desde añanan ochenta, e isla a experimenta un aumento fuerte den poblacion, cu hopi trahadornan migrante cu a bin principalmente for di Sur America y region Caribe pa traha den e industria turistico. Esaki a contribui na e formacion di un sociedad multicultural unda hopi residente tin un background mixto y ta papia mas cu un idioma. E realidad aki tin influencia riba cohesion social y riba e manera cu mucha ta ser cria y educa.

Turismo tambe a cambia posicion di hopi hende muhe den mercado laboral. Cu e crecemento economico y e necesidad pa yena vacatura den sector turistico, participacion di hende muhe den trabao a aumenta significantemente. Na mesun momento, aumento di costo di bida a haci cu hopi famia mester depende di dos salario, of incluso di varios trabao pa un solo persona. Investigadornan ta describi esaki manera un caracteristica cu ta comun pa islanan chikito, unda dependencia di importacion ta pone presion riba prijsnan di producto basico. Segun e rapport, e combinacion di turismo, costo di bida y mercado laboral a cambia e structura familiar di hopi cas Arubiano.

Pa loke ta trata criminalidad hubenil, e rapport ta bisa cu, aunke registracion oficial ta limita, diferente estudio y informacion for di instancianan oficial ta mustra preocupacion creciente. Entre otro, e rapport ta señala un aumento den uso di arma di candela door di hobennan y un aumento den delitonan serio manera violencia publico, menasa y infraccionnan relaciona cu droga. Segun e documentonan revisa, tambe tin indicacion cu hobennan cu ta participa den delitonan violento ta bira cada biaha mas hoben.

E rapport ta referi na diferente investigacion cu ta indica cu un cantidad considerable di hoben Arubiano a admiti cu nan a participa algun biaha den algun acto criminal, mientras cu otro estudio ta bisa cu comportamento di riesgo a aumenta compara cu añanan anterior. Tambe ta menciona cu Aruba a registra un porcentahe relativamente halto di hobennan cu ta forma parti di gang criminal compara cu algun otro pais den region. Segun e rapport, mucha homber ta sigui representa e grupo mas grandi di e hobennan envolvi den criminalidad, aunke e investigadornan ta subraya cu e fenomeno ta compleho y no por ser reduci na un solo perfil.

E rapport ta analisa tambe e diferente categoria di factor di riesgo identifica. Na nivel individual, e rapport ta menciona cu profesionalnan den sector hubenil ta apunta na caracteristicanan manera dificultad pa controla emocion, falta di empatia, limitacion cognitivo y diferente forma di problema psicologico como posible factor cu por aumenta e riesgo di comportamento criminal. Diferente estudio tambe ta indica cu problema emocional y di conducta ta relativamente comun entre hoben Arubiano y cu despues di pandemia di COVID-19 e cantidad di caso cu ta presenta problema psicologico compleho a aumenta.

Uso di alcohol y droga tambe ta aparece regularmente como un factor importante. Aruba ta un destino turistico caminda consumo di alcohol ta forma parti di hopi actividad social. Segun e estudio revisa, mas cu 60% di hoben investiga a indica cu nan a bebe alcohol algun biaha, mientras cu un porcentahe menor tambe a admiti uso di droga ilegal. Investigadornan ta señala cu consumo di substancianan por aumenta e posibilidad cu un hoben termina involucra den delitonan mas serio.

Sinembargo, e rapport ta pone enfasis particularmente riba influencia di famia. Profesionalnan cu ta traha cu mucha y hoben ta considera cu situacion familiar ta un di e factornan principal relaciona cu comportamento problematico. Entre e circunstancianan menciona tin pobresa, divorcio, crecemento den un hogar cu solamente un mayor, violencia domestico y falta di supervision.

E estudio ta splica cu aumento di participacion di hende muhe den mercado laboral, combina cu e independencia economico cu hopi muhe a haya, a cambia hopi e structura familiar. Den diferente caso, divorcio a aumenta y, como consecuencia, tambe e cantidad di hogar cu ta dirigi door di un mama so. Informacion cita den e rapport ta indica cu entre 2010 y 2020 e porcentahe di e tipo di hogar aki a crece considerablemente.

Segun e investigadornan, situacion aki no ta automaticamente un problema, pero e por crea diferente desafio. Hopi mama soltero ta enfrenta presion financiero y mester traha hopi ora of tin mas cu un trabao. Esaki por limita e tempo disponibel pa supervision di mucha. E mesun situacion por presenta tambe den hogar cu dos mayor, unda ambos mayor mester traha hopi pa cubri costo di bida. Documentonan revisa ta menciona cu algun mucha ta pasa hopi ora nan so na cas, parcialmente door di falta di opcionnan accesibel pa cuido di mucha. Segun diferente estudio, negligencia y pobresa ta entre e predictor principal di comportamento criminal den hoben.

Violencia domestico ta otro tema importante. Segun documentonan revisa, violencia entre pareha y maltrato di mucha ta sigui forma un reto serio. Investigacion cita den e rapport ta indica cu un porcentahe halto di studiantenan di scol secundario a reporta cu nan a experimenta algun forma di maltrato durante nan infancia. E forma mas comun ta maltrato fisico, sigui door di maltrato emocional y negligencia. E investigadornan ta enfatisa cu experiencia di violencia den cas ta ser considera un predictor importante di comportamento violento y criminal den futuro.

Den e area di enseñansa, e rapport ta identifica diferente preocupacion. Documentonan revisa ta menciona nivel educativo relativamente abao, falta di recurso, limitacion di capacidad den scol, abandono escolar y problema di idioma. Segun e estudio, hopi mucha ta sigui enseñansa den Hulandes, aunke pa gran parti di nan esey no ta nan idioma materno. Esaki por contribui na atraso den siñamento y aumenta riesgo cu algun hoben ta bandona scol. Investigadornan ta argumenta cu hobennan cu bandona scol prematuramente tin un riesgo mas grandi pa termina involucra den criminalidad.

Bario y ambiente social tambe ta ocupa un lugar importante den e analisis. Segun e documento, diferente bario na Aruba ta enfrenta presencia di gangnan criminal cu tin cierto grado di organisacion. E rapport ta menciona cu algun hoben ta haya den e grupo ey e sentido di pertenencia cu no semper nan ta experencia na cas. Specialmente pa mucha cu a crece den situacion di negligencia, un gang por ofrece identidad, proteccion y aceptacion, a pesar cu e ta haci esaki den un contexto criminal. Diferente investigacion cita den e rapport ta indica cu aproximadamente un di cada seis studiantenan ta mustra algun grado di involucramento cu un gang.

Na final di capitulo cuatro, e investigadornan conclui cu documentacion existente ta pinta un imagen consistente di un problema cu no por ser atribui na un solo factor. Segun nan analisis, criminalidad hubenil ta resulta di un combinacion di cambionan socioeconomico, desafio den famia, dificultad den sistema educativo, problema individual y influencia di ambiente social. Nan ta enfatisa cu turismo y crecemento economico a trece hopi beneficio pa Aruba, pero cu e mesun desaroyo ey tambe a crea circunstancianan cu ta aumenta vulnerabilidad di algun famia.

Na mesun momento e rapport ta pone un nota importante di cautela. Hopi di e publicacionnan cu a forma e base di e investigacion ta mas cu dies aña bieu. P’esey, investigadornan ta considera cu e conclusionnan mester ser combina cu resultado di e otro partinan di e estudio, incluyendo dato actual, entrevista cu profesionalnan y trabao den veld, pa logra un imagen mas completo di e situacion actual di criminalidad hubenil na Aruba.