Siman pasa A.T.A a duna un mensahe clave, cu mester sigui pone atencion na “Value for Money”. Esaki no kier men cu Aruba ta mucho caro den bista di e bishitante, ni cu esaki ta un punto di preocupacion alarmante.

A base di investigacionnan cu A.T.A. a laga conduci na varios ocasion; ora compara otro destinacionnan cu ta considera competidonan den Caribe, Aruba no ta e destinacion mas caro. Nos ta cay ‘memey’ den e pool di 5 a 6 destinacion. Pero si, Aruba semper tabata parti di e pool di destinacionnan mas costoso den e region.

Esaki no obstante ta reconoce cu e por ta parti di dialogo di bishitantenan y cu semper lo tin un grupo di bishitante cu lo regarda Aruba como mucho caro. Aruba su costo total, historicamente, semper tabata uno mas eleva compara cu otro destinacionnan. Aruba a sa di desaroya exitosamente, manteniendo e posicion aki y asina presentando cu mes como un destinacion cu ta bal e prijs eleva, y pues cu ta brinda e calidad di un vacacion cu ta bal la pena y cu ta bal e costo.

Segun e comunicado cu Bon Dia Aruba a ricibi, ta indica cu mester sigui eleva e calidad di experiencia, manera a bin ta hacie, y sigui pone atencion na brinda “Value for Money”. Hecho ta cu, esun cu bishita nos isla ta wordo pidi pa paga mas contrario cu otro opcion cu e por scoge p’e. Y ofertanan di otro destinacion cu e bishitante por scoge for di dje ta hopi; den Caribe mes e competencia ta fuerte. Tin hopi destinacionnan cu, entre otro hotelnan nobo, cu ta wordo ofreci pa prijsnan abou pa asina yena cuponan di camber cu mester wordo yena.

Hecho ta cu Aruba a sa di sigui atrae e bishitante cu ta dispuesto pa paga e prijs eleva, un prijs cu a sigui subi e ultimo añanan. E aumenta aki ta consecuencia di entre otro e demanda fuerte cu tin pa Aruba como destinacion. Pues e bishitante di e perfil desea a sigui bishita Aruba y a sigui scoge pa Aruba, no obstante otro opcionnan. Esaki ta refleha den entre otro e siguiente crecementonan ‘averahe pa aña’ durante e periodo di 2011-2018: +3.7% “stay-over visitor arrivals”, +5% “cruise visitor arrivals”, +5.1% “tourism credit” (registra pa Banco Central di Aruba), +7.2% “revenue per available room” (RevPar) (registra pa AHATA).

Otro hecho ta cu e grado di satisfaccion cu A.T.A. ta midi bou di bishitantenan ta halto, incluso ora compara cu otro destinacionnan. Nos isla ta score halto pa cu entre otro, e experiencia cu ta ricibi na acomodacionnan, pa cu e hospitalidad di e personal trahando den e diferente acomodacionnan cu nos ta ofrece, pa cu nos gastronomia, e cordialidad di nos hendenan, e limpiesa di nos isla, nos playanan, y e bishitante ta sinti su mes sigur na Aruba- compara cu otro destinacionnan.

A.T.A. ta para pa sigui eleva calidad di e producto y servicio y pa sigui pone mas atencion na “Value for Money”. Considerando cu e vision di turismo ta pa crece den “value” mas cu crece den “volume”, den linea cu locual A.T.A. ta yama e modelo di crecemento turistico “High Value, Low Impact”, tambe considerando competencia fuerte y ofertanan competitivo eyfo y cu e consumidor ta mas exigente – principalmente ora e ta wordo pidi pa paga mas –, y considerando cu turismo lo keda e ingreso principal pa pais Aruba, e deseo lo ta pa turismo sigui trece mas economicamente. Asina e ta esencial pa sigui traha riba e “value” cu nos ta ofrece e turista pa locual nos ta pidi’e pa paga, y pa eleva esaki.

Esaki lo sigui yuda pa mantene e posicion di Aruba como un isla cu ta bal e prijs eleva. Tambe esaki lo yuda na aumenta locual cada bishitante ta laga atras; si e consumidor ta haya locual e ta spera y locual ta interes’e (por ehempel tipo di actividad / cuminda / producto etc.), asina e chens ta mas grandi cu e lo opta pa gasta mas y laga mas atras den nos economia.

Por ultimo, mester corda cu eleva e experiencia kier men tambe pone mas atencion na nos medio ambiente y naturalesa, pero tambe mas control unda ta necesario.

Pues cu mester sigui pone atencion na “Value for Money”: No kier men cu Aruba ta caro, of cu Aruba a bira caro pero cu mester sigui monitorea y eleva e bon calidad cu nos ta brinda nos bishitantenan.