E organisacion Aruba Reef Care Foundation ta encarga cu conscientisacion di comunidad di Aruba desde aña 1994, pa pueblo por proteha y cuida e bida marino di e isla.

E aña aki, nan ta cumpliendo 25 aña dedica na haci beachnan limpi, como tambe luganan di buceo. Cada aña, e operadornan ta lidera nan grupo riba un area cu cada biaha ta bira mas grandi. E presentacionnan na scolnan a duna como resultado e participacion di casi 3.000 studiante pa cuida e rifnan, beachnan y bida marino di Aruba.

Durante un entrevista cu Bon Dia Aruba a haci cu Castro Perez, un di e fundadonan di e fundacion aki, el a splica cu e proximo 29 di september desde 8or di mainta te cu 12or di merdia, varios grupo manera club social, iglesia, famia y companianan lo uni y completa e cantidad di 1.000 boluntario, pa haci accion di limpiesa na tur beach rond di Aruba.

Ademas di esey, nan lo bay haci un reconocimento pa nan principal sponsor y tur e fondonan cu nan recauda e dia ey ta parti di e recaudacion di fondo pa nan por sigui cu otro proyectonan.

“E parti mas importante di tur esaki ta mas pa conscientisa hende”, Perez a sigura.

Perez a informa cu un grupo di boluntario, cu tabatin e guianan di e fundacion, a crea ‘Alfi’ Aruba Lion Fish Foundation, un organisacion dedica pa conscientisacion tocante e peliger di Lion Fish.

Di mesun manera, el a destaca cu ta importante pa muchanan haya informacion tocante e sushedad den lama, tur e plastic cu ta yega eynan y cu ta afecta oceannan y e zona costero di diferente pais. “P’esey hende tin cu evita di haci uzo di plastic lo mas posibel”, Perez a comenta.

Tambe el a duna di conoce cu nan ta colabora cu un grupo cu ta dedica pa planta y restaura coralnan, esta ‘ScubbleBubbles Foundation’, cu ta haci accionnan di limpiesa y nan tambe lo participa manera otro gruponan dia 29 di september proximo.

Accionnan di limpiesa di beachnan ta un accion cu varios pais ta adopta y nan ta realisa cu boluntarionan. Di e forma aki e beachnan ta bira un luga miho pa e comunidad y turistanan, como tambe ta mehora e bida marino.

E accionnan aki tin como principal obhetivo haci e beachnan limpi di tur e sushedad cu hende ta laga of ta yega for di lama y tambe ta busca cambia e conducta humano, cu ta crea consciencia riba un area limpi. Ta preocupante e cantidad di material cu ta colecta durante e accionnan di limpiesa cu ta bay desde siga, saco di plastic, te red di piscado.

Pa finalisa, Perez a destaca cu pa cada pida di sushedad cu e boluntarionan ta recoge y despues bay recicla of hiba na otro luga, esey ta nifica cu un articulo peligroso no ta existi mas pa e parha, turtuga of e mesun pisca y ta restaura e bida di nan especie.

Indonesia, cu ta e di dos pais cu mayor fuente di contaminacion marino despues di China, a uni pa e campaña ‘Mares Limpios’ di Organisacion di Nacionnan Uni Medio Ambiente y a compromete pa reduci e material di plastic marino na 70% pa aña 2025. E pais ta plania pa stop cu uzo di saco di plastic, haci impulso di servicionan di reciclahe y haci campañanan di limpiesa.