Aunke Alto Comisionado di Nacionnan Uni pa Refugiadonan (UNHCR) ya no tin e mesun presencia operacional local na Aruba, e isla ta keda oficialmente inclui den su cobertura regional pa Caribe. Esaki ta sali for di e “Caribbean Coverage Factsheet” mas reciente di oficina multi-pais di UNHCR na Panama, cu ta cubri e periodo di april te cu juni 2026 y cu ta pone enfasis riba regularisacion di migrante, seguridad fronteriso y proteccion internacional como algun di e temanan principal den region.

Aruba ta un di 17 pais y teritorio den Caribe cu e factsheet specificamente ta cubri, hunto cu Corsou, Sint Maarten, Barbados, Cuba, Guyana, Trinidad y Tobago y diferente otro isla. E documento ta confirma cu Aruba ta keda parti di e structura regional di UNHCR, aunke coordinacion di su trabao a cambia den ultimo aña.

E cambio den presencia di UNHCR na Aruba tabata principalmente consecuencia di falta di financiamento mundial. Como parti di un restructuracion pa reduci gastonan, UNHCR a cera su oficina na Aruba na augustus 2025. Sinembargo, e organisacion no a stop su trabao relaciona cu Aruba; coordinacion a pasa pa su oficina multi-pais na Panama.

Desde september 2025, e oficina na Panama a amplia su cobertura pa 22 pais y teritorio, mayoria den Caribe. UNHCR ta indica cu e region ta enfrenta retonan cambiante relaciona cu movemento di persona, eventonan climatico, inseguridad y diferencia entre e marconan legal di cada pais. For di Panama, e organisacion ta coopera cu gobiernonan, sociedad civil y institucionnan regional pa fortalece proteccion y acceso na derecho y servicio.

Pa Aruba, esaki ta relevante dentro di un contexto unda migracion y control fronteriso ta sigui ocupa un lugar importante den e agenda publico. Durante ultimo añanan, Aruba a enfrenta e pregunta con pa maneha personanan cu ta biba riba e isla sin status regular, mientras na mesun momento ta mantene control riba frontera y procesa casonan di personanan cu ta solicita proteccion.

E factsheet no ta presenta cifra nobo tocante cantidad di refugiado, solicitante di asilo of migrante indocumenta na Aruba, ni e ta evalua politica migratorio di Gobierno di Aruba. Sinembargo, e temanan cu UNHCR identifica como prioridad regional ta conecta cu varios di e temanan cu actualmente ta ser discuti na Aruba.

Un di esakinan ta regularisacion. Segun UNHCR, entre april y juni discusionnan a continua den Caribe tocante iniciativanan pa regularisa persona, seguridad na frontera y fortalecemento di proteccion internacional. Tambe tabatin atencion pa e Convencion di Refugiado di 1951 y su Protocol di 1967.

Na Aruba, regularisacion a bira un tema concreto mediante Hunto pa Progreso, e trayecto cu gobierno a implementa pa duna un grupo di persona indocumenta oportunidad pa regla nan situacion. E programa a finalisa formalmente na december 2025, pero e proceso no a termina completamente pa tur participante.

Den e ultimo fase di Hunto pa Progreso, alrededor di 1.500 persona a haya un permiso temporal pa un periodo maximo di un aña. E intencion tabata pa nan drenta mercado laboral formal y despues sigui e caminda regular pa obtene nan permiso. Gobierno a informa recientemente cu e prome permisonan temporal ta cuminsa caduca na final di october, haciendo necesario pa participantenan completa nan proceso na tempo.

UNHCR no ta menciona Hunto pa Progreso den e factsheet y tampoco ta evalua e programa. Sinembargo, e panorama regional ta mustra cu Aruba no ta e unico teritorio cu ta enfrenta e pregunta di con pa trata personanan cu ta biba den pais sin un status migratorio regular.

Trinidad y Tobago, por ehempel, ta implementando un proceso grandi di registracion. Durante 2026, casi 30.000 persona a aplica den prome fase di su “Migrant Registration Framework” amplia. E sistema ta ofrece personanan cu status iregular, sin importa nan nacionalidad, oportunidad pa obtene autorisacion temporal pa biba y traha den e pais.

UNHCR a sostene e iniciativa cu ekipo pa registracion y training pa funcionarionan. Corsou tambe a inicia su propio trayecto temporal di registracion y legalisacion pa cierto migrantenan sin documento. Cada teritorio ta sigui un sistema diferente, basa riba su propio legislacion y circunstancianan, pero e desaroyonan ta mustra cu regularisacion a bira un tema regional.

Un otro tema cu tin importancia directo pa Aruba ta seguridad fronteriso. UNHCR a participa durante e kwartaal na e di 29 reunion di “CARICOM Standing Committee of Chiefs of Immigration and Comptrollers of Customs” na Antigua y Barbuda. Durante e reunion, e organisacion a pone enfasis riba e papel di sistema di asilo pa permiti paisnan contesta adecuadamente ora personanan cu tin necesidad di proteccion presenta na nan frontera.

Pa Aruba, e combinacion entre control fronteriso y proteccion internacional tin un dimension particular debi na su posicion geografico cerca di Venezuela. Movemento entre ambos pais, migracion iregular y solicitudnan di proteccion a forma parti di debate local durante varios aña.

E factsheet no ta presenta informacion nobo tocante migracion for di Venezuela pa Aruba. Sinembargo, situacion na Venezuela ta keda relevante pa e isla debi na e proximidad entre ambos pais y e historia reciente di movemento migratorio.

Mas ampliamente, UNHCR ta buscando fortalece sistema di proteccion den Caribe. Durante di e di dos kwartaal, e organisacion a implementa un plan regional pa promove incorporacion di e Convencion di Refugiado di 1951 y su Protocol di 1967 na cinco estado Caribe cu ainda no a incorpora esaki: Barbados, Cuba, Grenada, Guyana y Santa Lucia.

Aruba no ta parti di e grupo specifico aki, pero e iniciativa ta ilustra e enfasis cu UNHCR ta pone riba crea un marco mas consistente den Caribe pa identifica y proteha personanan cu tin necesidad di proteccion internacional.

E factsheet di april te cu juni no ta anuncia un programa nobo specificamente pa Aruba ni un cambio den politica migratorio local. Loke e documento si ta confirma ta cu, a pesar di e cambio den presencia operacional di UNHCR, Aruba ta keda parti di su structura regional. Esaki ta posiciona e isla dentro di un panorama di Caribe unda regularisacion, seguridad fronteriso, asilo y proteccion internacional ta cada bes mas conecta, y unda varios pais ta enfrenta retonan similar cu Aruba den maneho di migracion.