Aruba no ta cumpliendo cabalmente cu su compromiso pa bin cu un inventarisacion di su herencia cultural inmaterial.

Durante un tayer di tres dia organisa pa Unesco Aruba na Biblioteca Nacional Aruba su sede na Playa, e directora nobo di Unoca, Ray-anne Hernandez a recorda e representantenan di e fundacionnan  y instancianan presente, pa compromete nan mes pa cumpli cu e parti aki. Esaki a base di e acuerdo cu Hulanda den nomber di e partnernan  di Reino Hulandes a firma cu organismo internacional, esta Unesco pa inventarisa tur locual ta wordo considera como un herencia cultural inmaterial.

“Nos ta un tiki leu ainda, pasobra ainda nos no a yega traha nos propio inventario”, e ta bisa. E idea ta cu a lo menos diferente elemento lo mester wordo nomina pa bay riba e lista internacional di Unesco. Pa e elementonan aki wordo nomina riba e lista internacional di Unesco, Aruba mester traha su inventario como pais; y ainda nos no a logra. Cada instancia of organisacion manera gobierno, biblioteca, Archivo Nacional,  te hasta consuladonan acredita na Aruba, por  traha nan propio inventario pa nomina e elementonan di herencia cultural inmaterial riba lista internacional di Unesco. Cada bes cu tin e inscripcion di un elemento nobo, mester bin riba e lista pa up date pasobra ‘cultura ta algo cu ta move. Cultura ta algo bibo’.

Reino Hulandes y Aruba
E tratado a wordo firma dia 17 di october 2003 na Paris. E tema di inventarisacion ta un tiki complica, ya cu nos tin un distincion, e tratado ta papia di un inventario nacional, segun e directora.  Pero den nos caso e lo ta un inventario di Reino Hulandes, pasobra na nivel di reino e  tratado a wordo firma. Pero e tratado ta duna e paisnan miembro di reino Hulandes e posibilidad of tarea pa crea un of mas inventario di nan herencia cultural inmaterial. Actualmente nan ta trahando riba palabracion riba ki ora pa ehempel un elemento na Aruba por wordo considera den inventario di reino Hulandes.

E ta splica cu na 2013, Aruba como miembro asocia a pidi pa forma parti di e tratado aki y p’esey e ta vigente pa nos isla tambe. “Esey kiermen cu pais Aruba tambe tin deber importante pa cumpli cu nan.”  Kiermen pais Aruba su gobierno y tur su departamentonan mester tuma pasonan necesario pa salvaguardia herencia cultural inmaterial na Aruba.

Inventarisacion
Directora di Unoca ta señala cu Aruba como pais mester crea un of mas inventario di su herencia cultural inmaterial. Esaki kiermen cu e responsabilidad aki ta den scochi di Unesco Aruba pa traha riba un lista di kico ta tur e elementonan di herencia cultural inmaterial na Aruba. Ideal lo ta pa hinca den man di Departamento di Cultura e tarea aki, pero te ainda no ta conoci kico ta falta pa por yega na e bon caminda cu pais Aruba por tuma riba su mes e tarea of responsabilidad di mantene e inventario aki. “Pasobra no ta djis traha inventario, pero bo tin cu mantene tambe”, segun sra. Hernandez.

Pais Aruba segun e tratado tin e deber di crea y mantene e inventario aki. Tambe pais Aruba tin cu raporta cada cuanto aña riba e diferente lista cu nan tin enfocando riba e tipo di herencia cultural aki cu ta den peliger.

E ta laga sa den su presentacion cu nan mester identifica herencia cultural inmaterial y esaki ta cu participacion di comunidad. Sra. Hernandez a haci enfasis riba esaki, ya cu durante un reunion cu nan a sostene na Bonaire riba e asunto aki, esaki tabata un punto importante cu a wordo treci dilanti.

“E participacion di comunidad ta sumamente importante”. Ya cu si un actividad ta wordo documenta como herencia cultural inmaterial, pero e ta algo cu no ta biba den comunidad, Unesco no ta tum’e como inscripcion di un elemento di e categoria menciona.

El a bisa cu considerando cu e ta algo ‘intangibel’ kiermen cu no ta algo cu bo ta mishi cu ne esaki ta haci e proceso un poco complica, ya cu mester defini e concepto pa tur hende sa di ki tipo di herencia cultural ta wordo papia. Den e concepto aki ta cay tur practica, representacion, expresion, conocemento, habilidad, incluso uzo di instrumentonan, obhetonan, artefactonan y espacio cu comunidad  ta reconoce como parti di nan herencia cultural. Pues e ta hopi amplio.

Rol di comunidad
Sra. Hernandez  a destaca e rol cu comunidad tin, ya cu e tratado no ta reconoce solamente un comunidad di Aruba. El a splica cu den comunidad di Aruba tin diferente otro comunidad cu tambe lo por tin nan propio herencia cultural, tambe nan ta wordo reconoci bou e tratado aki.

E proceso di ehecucion di e tratado no tabata facil ya cu for di inicio caba tabatin discusion riba kico mag of no mag di bay riba e lista di inventarisacion. Te hasta tabatin algun tendencia cu nan mester ta cosnan autentico di Aruba. “Pero den e caso aki di e tratado e pais tin cu reconoce tur practica, tur representacion, tur cos cu ta wordo considera como herencia cultural intangibel di cualkier comunidad cu ta biba den e pais.”