Diamars mainta Aruba Tourism Authority (ATA) a presenta durante un webinar nan Plan Corporativo pa aña 2022. Sra. Ronella Croes, CEO di ATA, a presenta cifranan di recuperacion di aña 2021, proyeccion di recuperacion pa e resto di e aña aki y tambe un proyeccion optimista di recuperacion pa aña 2022.

ATA a tuma e oportunidad pa elabora un poco riba nan Corporate Plan y nan direccion presupuestario pa aña 2022. Nan a elabora ariba diferente punto pa locual ta trata nan plan, entre otro estado di e industria pa aña 2021, kico por spera pa e resto di e aña, indicadornan clave di productividad, yegadanan preliminar di estadia di aña 2022 te cu 2025, presuposicion financiero, analisis di costo di compra, marketing y promocionnan y presupuesto, servicio di destino y presupuesto y un descripcion general di ingreso y gasto.

Sra. Croes ta splica cu pa locual ta trata e proyeccion pa 2021, manera ta conoci e aña cuminsa un poco slow. Den e prome kwartaal di e aña tabatin un recuperacion di 31% compara cu aña 2019, e segundo kwartaal e aña aki tabata na 76% y manera a indica y proyecta caba, augustus tabata mas slow cu e lunanan anterior; sinembargo a ripara cu augustus tabata mas slow di locual a proyecta, y esey ta pa motibo di e impacto di e variante Delta. El a indica cu Aruba a perde aproximadamente 15 mil bishitante compara cu e proyeccion inicial y mester a ahusta e proyeccion pa locual ta luna di september y tambe e resto di e aña, y e ultimo kwartaal aki ta proyecta un recuperacion di 73% compara cu 2019.

“Un recuperacion saludabel, mi mester bisa cu e ta riba di nos scenario optimista ora cu nos a cuminsa e aña, sinembargo nos a perde algun comercio y esey ta parti di e dinamica”, Sra. Croes a bisa.

Pa locual ta trata ingreso y gastonan di turismo, Sra. Croes a indica cu tin diferente indicador. El a splica cu ATA ta midi credito di turismo den cooperacion cu Banco Central di Aruba y ta presenta e ingreso directo di turismo, e gasto pa bishitante pa dia pa biahe proveniente di e creditonan di turismo. Pa aña 2020, despues di e ceramento di e frontera por a mira un cifra record di gasto di bishitante compara cu e lunanan anterior. Durante e prome kwartaal di aña 2021 e suma di gasto pa bishitante pa dia pa biahe tabata na 595 florin segun Sra. Croes a indica.

E lunanan di juni y juli tabata lunanan hopi fuerte tambe pa locual ta trata gasto y ingreso directo di turismo. Pa luna di augustus y e siguiente lunanan no tin cifra ainda.

Pa locual ta aña 2022, ATA a presenta nan meta- y obhetivonan. “E metanan pa e proximo aña, metanan ambicioso mi por bisa pero realistico, sinembargo e lo rekeri un push extra di parti di ATA y nos partnernan”, Sra. Croes a bisa.

E prome cu Sra. Croes a splica ta cu ATA ta proyecta un recuperacion di yegadanan di estadia di 95% compara cu aña 2019, un recuperacion di creditonan di turismo di minimo 95% tambe compara cu aña 2019 y pa locual ta turismo di crucero, ATA tin e meta di un recuperacion di entre 71% y 77% compara cu aña 2019, Sra. Croes ta indica cu esaki lo ta mas cerca di 77% e proximo aña.

Sra. Croes a indica tambe cu pa e proximo aña, si tur cos bay segun plan, Aruba lo surpasa e marca di 1 miyon di bishitante cu un recuperacion di 95% compara cu 2019. “Un recuperacion mas rapido di locual cu nos a anticipa. Mi mester bisa cu nos scenario optimista tabata na un recuperacion di 100% pa aña 2023”.

Bayendo back ariba e proyeccion general di ATA su meta pa e proximo aña, Sra. Croes ta splica cu esaki ta depende di diferente mercado. Cuminsando cu e mercado Norte Americano, ATA ta proyecta un recuperacion di 100%. Nan tin un proyeccion mas conservativo pa locual ta trata e mercado Latino Americano, y esey ta un recuperacion di 52% compara cu aña 2019. Pa e mercado Europeo nan tin un proyeccion di 99% di recuperacion compara cu aña 2019, y pa e resto di mundo, ATA a yega na un proyeccion di 95% di recuperacion.

Pa locual ta trata credito di turismo y ingreso directo di turismo pa aña 2022, e proyeccion ta keda na 95% y esey ta un suma di 3.5 biyon florin. E productividad di hotelnan, locual ATA ta proyecto den cooperacion cu AHATA, ta premira un aumento di 3% pa e proximo aña, en todo caso o lo yega un recuperacion di 100% compara cu 2019, Sra. Croes a indica.

Tocando e tema di e presupuesto di ATA pa aña 2022, Sra. Croes no a elabora ariba esaki, pero si a informa cu e presupuesto a wordo aproba pa e Conseho di Supervision di ATA siman pasa, y esaki lo wordo presenta na e Minister di Turismo, Sr. Dangui Oduber, e siman aki of e siman proximo.

Sra. Croes a elabora tambe un poco ariba e fondo di reserve di ATA. Segun legislacion, ATA tin un reserva cu ta referi na dje como un fondo di emergencia pa marketing y promocion. Aña pasa y e aña aki ATA a haci uso di e fondonan aki pa financia diferente actividad di marketing. El a splica cu e fondonan aki por wordo usa solamente pa aspectonan di marketing segun legislacion y ATA mester sigura tambe cu ta repone e fondonan aki manera debe ser. Mirando cu e fondonan aki ta bay segun ley y legislacion, nan ta wordo inclui tambe den e presupuesto di e aña binidero.

Por ultimo Sra. Croes a indica cu locual cu por mira ta cu Aruba no a yega ainda e nivel di recuperacion di 2019 y ATA no ta proyectando pa yega na e nivel ey den aña 2022, e lo continua bou di e nivel ey pa e proximo aña.