(Curacaochronicle) – Corsou ta produci un parti mas grandi di su propio cuminda cu Aruba y Bonaire, pero e isla ta keda fuertemente dependiente di importacionnan, segun un estudio di base nobo encarga pa Ministerio Hulandes di Asuntonan Interno y Relacionnan den Reino.
E rapport a haya cu tasa di autosuficiencia alimentario di Corsou ta para na 8,78 porciento, e cifra mas halto entre e Islanan ABC. Aunke esaki ta pone Corsou dilanti di Aruba, cu ta produci 6,57 porciento di su cuminda localmente, y Bonaire, cu ta na 8,25 porciento, e cifranan tambe ta revela cu mas cu 91 porciento di suministro di cuminda di e isla ainda ta bin for di exterior.
Investigadornan ta atribui rendimento relativamente mas fuerte di Corsou na varios factor, incluyendo su tamaño mas grandi, presencia di mas operacionnan agricola comercial y crecemento di agricultura hidroponico, cu ta permiti cultivo di berdura usando sistemanan basa riba awa en bes di agricultura tradicional den tera.
A pesar di e bentahanan aki, seguridad alimentario di e isla ta keda vulnerabel na interupcionnan den cadena internacional di suministro y fluctuacionnan den mercadonan global di cuminda.
E estudio a examina produccion di cuminda y dependencia di importacion den tur seis isla den parti Caribense di Reino y a conclui cu produccion local ta keda limita den henter e region.
Segun e investigadornan, multiple factor ta influencia autosuficiencia alimentario, incluyendo disponibilidad di tera agricola, acceso na recursonan di awa, escala economico, conexionnan di transporte y impacto di turismo.
Turismo, aunke ta un pilar economico clave pa hopi isla Caribense, ta aumenta significativamente demanda pa cuminda. Na mesun tempo, tera y recursonan di awa limita ta hacie dificil pa islanan produci suficiente cuminda localmente pa cumpli cu e demanda ey.
E rapport ta sugeri cu expansion di agricultura local por fortalece resistencia contra interupcionnan futuro mientras ta reduci dependencia riba productonan alimentario importa.
Pa Corsou, e hayazgonan ta destaca tanto e progreso logra den produccion local di cuminda como e desafio continuo di reduci dependencia riba importacionnan den un ambiente global cada biaha mas incierto.



