Tereno rosa na Sero Alejandro ta pa un chicken farm. Bon Dia Aruba a haya informacion cu ta trata aki di un compania cu a haya e tereno di huur pa asina bin cu 10 mil galiña y cu segun DIP, a haya nan aanlegvergunning.

Riba e pregunta si Direccion Naturalesa y Medio Ambiente ta duna conseho, e contesta di Director di DIP dr. Haime Croes tabata cu si. Pero, Bon Dia Aruba a papia cu ehecutivonan di DNM cu a bisa cu nan no sa di e proyecto mes.

E conseho aki ta importante mirando cu ta a base di e aanlegvergunning DIP ta duna un tereno permiso pa haci uso di tereno. Segun reglanan di DIP, cualkier tereno riba 750 meter cuadra ta rekeri un aanlegvergunning, esta un permiso cu ta pa determina si e trabounan planea ta bay ta den cuadro di e condicionnan bou cua a haya e tereno. Na Aruba, a bay mas leu, esta cu prome cu duna e aanlegvergunning, DNM mester haci su analisis di e tereno pa sigura cu no ta destrui balornan ecologico y di flora y fauna, sin cu tin mester.

ROP no ta inclui bufferzone pa Parke Nacional Arikok

Y mirando cu ki ta trata di un tereno cu tabata considera virgen, den sentido cu nunca antes a yega di haci uso di dje pa cualkier actividad humano, e presencia di mata y fauna endemico tabata hopi concentra. Berdad tin aloë cu tabata crece, pero esey tabata sosode memey di matanan endemico riba unda antes tabata e bufferzone di Parke Nacional Arikok. Gobierno a considera tur e terenonan rural y hasta huur cu tabata rondona e parke como e zona di transicion. Esaki tabata e caso tempo cu a crea e Parke. E proyecto Parke Nacional Arikok, despues Parke Nacional Arikok, cu a keda formalisa na 2000, a inclui e asina bufferzone, esta un zona di transicion pa asina sostene e funcionamento ecologico di e reserva natural.

“Pero e Plan di Ordenanza Teritorial mes, esta e ROP nunca a reconoce e bufferzone,” Director di DIP dr. Haime Croes a bisa. Y aki e ta referi na e prome ROP di 2009. Na 2009, sinembargo e hopi di e area cu tabata rondona Parke Nacional Arikok area tabata cay bou di e categoria Natuur en Landschap, esta zona natural combina cu area rural. E argumento e tempo ey tabata cu e zona aki mester tabata den servicio di Parke Nacional Arikok como e zona di transicion, esta un buffer entre nucleonan residencial y e parke.

Actividad den area rural

E tereno na Sero Alejandro ta keda den zona rural (landelijk) segun e ROP di 2009 y 2019. Segun definicion di ‘landelijk’ na Hulanda, ta trata aki di un area di concentracion abou di adres.

Segun e propio definicion di e ROPV( Ruimtelijke Orderning Plan met Voorschriften) di 2019, ta un area unda ta permiti mantencion, recuperacion y desaroyo di balornan di paisahe, balornan cultural historico, balornan arkeologico, ademas di balornan ecologico y geologico.

Ta permiti vivienda y apartamento, ademas di actividadnan di agricultura y horticultura, como tambe cria di bestia, cu e construccion di edificio necesario cu ta pas den e paisahe.

Di otro banda, e propio ROP 2019 ta papia cu mester evita cu barionan y actividadnan ta crece na otro y ta ilustra e balor di zonanan di buffer cu hopi biaha ta rooi y otro terenonan cu tin balor natural halto. Di e forma aki ta mantene e identidad di e area. Door di rosa tur e vegetacion, ya caba a elimina e identidad y no a tene cuenta cu e balor ecologico. Y manera a mustra caba, e hecho cu tabata un tereno virgen, ta nifica cu e especienan endemico manera e raton endemico, pero tambe e shoco y prikichi awor mester busca otro area pa biba.

E ROP ta sigui bisa cu los di e parkenan grandi, cu ta inclui e islanan di cay, cu ta reparti riba e isla, tin diferente area berde cu ta duna un balor real na un calidad espacial di Aruba. Sea nan ta zonanan buffer den areanan residencial of areanan cu tin elemento natural, por ehempel, cu ta permiti awa di yobida core manera rooi, pero tambe piedra y otro cu kizas pa hopi ta considera como ‘sin balor.’

No mester di hindervergunning

Expertonan di ngo’s cu tabata envolvi den e negociacionnan pa e ROP di 2019 a informa cu e ta logico cu maske cu ta permiti un actividad den e area rural en general, semper mester evalua bon ki ora ta haci esaki y cu ta e tereno den e area rural. Asina mester tene cuenta cu normanan cu e Asociacion di Municipio di Hulanda a stipula. Asina por ehempel ta determina ki distancia un actividad comercial mester tuma luga for di vivienda, ademas cu ta tuma un decision final a base di un of mas conseho di experto.

E presencia di un chickenfarm cu ta keda mas halto cu e casnan cu ta keda mas abou na Sero Alejandro y tambe Jaraweg, y e direccion di biento, ta nifica cu mester a considera tur e aspectonan aki pa e actividad no crea molester. Bon Dia Aruba a acerca Directie Wetgeving en Juridische Zaken pa puntra si a haci un peticion pa hindervergunning pa e proyecto. No a drenta ningun peticion pa un hindervergunning pa ningun proyecto di chickenfarm, y no tin mester tampoco pasobra un chickenfarm no ta aparece riba e lista di actividad cu ta rekeri un vergunning di molester. Esaki segun e lista di decision di e ley di Molester. Por cierto, DWJZ ta adverti si cu prome cu cuminza cu cualkier proyecto cu ta rekeri un hindervergunning, mester tin esaki den man prome cu cuminza cu e construccion.

Dos actividad na Sero Alejandro

Den e ROPV di 2019 ta bisa cu Minister ta autorisa pa cambia e destinacion y reglanan pa stimula cria di bestia, incluso galiña. Y e areanan destina ta Savaneta y/of Butucu. Pero e construccion di facilidadnan necesario mester por pas den e medio ambiente y cu un distancia suficiente for di viviendanan. Director di DIP dr Croes: “A asigna Sero Alejandro como un di e dos areanan unda por desaroya actividadnan manera chickenfarm. Banda di e tereno rosa, a reserva otro tereno di 5 mil meter cuadra pa actividad agrario. Lo tin unicamente dos proyecto na Sero Alejandro,” Croes a bisa.

No lo mustra Bon Dia Aruba e aanlegvergunning

Pues, e ciudadanonan di Savaneta cu a acerca Bon Dia Aruba, particularmente museologo Lilly Peterson, no tin mucho espacio pa cana, mirando cu e ROP ta permiti e actividad y no tin un rekisito di hindervergunning.

Ta keda e pregunta di e aanlegvergunning si. Pasobra aunke cu DIP ta bisa di a duna esaki, a nenga di mustra Bon Dia Aruba e permiso, a pesar cu e ta un documento publico. E ROPv ta bisa cu por hala e permiso aki, e aanlegvergunning aden si no a duna tur informacion completo y necesario, y si ta traha contra e condicionnan bou cua a duna e aanlegvergunning. Minister ta duna e aanlegvergunning y esaki mester ta habri pa ken cu ta por wak na DIP. “Mi lo no duna Bon Dia Aruba e aanlegvergunning awor aki pa wak,” ta locual dr. Croes a bisa, den tono hopi cla.

Aruba ta keda un pais chikito cu espacio limita, y e poco espacio pa agricultura ta keda den Savaneta, netamente den un area cu pa hopi naturalista, personanan cu ta core bais y ta cana, ta un di e espacionan natural mas bunita di Aruba, cu un bista espectacular riba e lama dilanti Savaneta.