Planta di Bubali Plas of RWZI ta un topico hopi menciona den dianan aki pa comunidad y diferente medionan di comunicacion local, debi na esaki, DOW a dicidi di haci un conferencia di prensa pa di e forma aki informa comunidad y contesta algun preguntanan di medionan presente.

Manera ta conoci, Rioolwaterzuiveringsinstallatie (RWZI) di Bubali a ser construi na aña 1972 unda cu tin e dimension pa procesa 4.500 cubico pa dia, cu e desaroyo economico di e ultimo añanan Aruba a crece den cantidad di camber di hotelnan y consecuentemente e demanda di produccion di awa di pos a aumenta drasticamente unda cu actualmente pa dia e ta ricibi entre 8.000 pa 8.500 cubico, segun loke Marlon Croes director di DOW a menciona ayera mainta.

E reto grandi cu DOW tin na e momentonan aki ta cu e planta a bay atras, pa via di mantencion, “nos a bringa hopi duro pa tene den bon condicion y tene operacional pa circunstancianan”, el a sigura pa loke ta trata RWZI.

Asina mes, el a conta cu despues cu nan a cuminsa los awa nan a haya un crecemento cu otro tipo di ambiente cu aworaki ta conoci como Bubali Plas cu un cantidad halto di vegetacion, pisca y parha cu pa añanan a bira un atraccion turistico y ora cu ta deposita hopi awa den dje na medida cu tempo a pasa el a causa un otro problema grandi cu nan a soluciona 20 aña, ora awa a yobe duro e barionan di Palm Beach, San Miguel y Keito ta inunda pa via cu Bubali Plas tabatin hopi awa y su oude overstap hoogte tabata halto y ora cu e awa tabata yega prome na lama e tabata causa hopi molestia den e barionan.

Di esaki, el a sigura cu nan a dicidi di pone un sluis y traha un canal pa asina por controla e nivel di awa y baha e molester di awa di yobida, pa e ultimo 15 of 20 aña nan ta habri e sluis aki na momentonan strategico pa por regula bou di dos circunstancianan, por ehemplo ora tin menasa di awasero grandi cu señal di Meteo y nan ta habri e sluis pa crea un buffer y ora awa bin e no bira un molester grandi pa e barionan y e otro circunstancia ta ora tin nivel di awa halto den dje cu ta bira un molestia pa e bisindario.

Croes a señala cu prome nan ta haci esey nan ta haci un evaluacion y ora e evaluacion aki ta sali bon nan ta habri e sluis pa e awa bay na lama, esaki ta e procedura cu nan ta haci den ultimo añanan, manera Croes a informa.

“E planta tin su reto tecnico, di mal mantencion y consecuentemente nos no por produci un awa den e normanan cu nos ta busca y nos ta desea deliver e awa, pa e ora e sali afo di nos planta y drenta den Bubali Plas, pero Bubali Plas riba su mes tin un funcion di naturalesa cu ta filtra e awa, bisando esey, nos ta bin a ripara cu tin hopi waterhyacint cu ta crece den Bubali Plas, 80% di superficie di awa ta tapa cu e waterhyacint”, Croes a declara.

E situacion aki ta degrada e calidad di awa den Bubali Plas mes, Croes a bisa cu na e momentonan aki nan ta bezig cu Parke Nacional Arikok unda nan ta trahando un plan pa nan por cuminsa kita e waterhyacint mas grandi pa solo por drenta den dje y fotosintesis lo tuma pa haya mas oxigeno y asina purifica su mes.

Asina mes, el a indica cu nan tin bon cooperacion cu otro departamentonan di gobierno, por ehemplo DVG na unda cu nan tin un protocol di programa di midimento na diferente luga strategico pa loke ta trata calidad di awa, segun el a sigura, esaki ta sucede di manera mensual unda tur e testnan aki a sali bon den ultimo añanan.

Tocante e ultimo noticia cu a sali diabierna den oranan di anochi unda cu un medio local a reporta cu awa di RWZI tabata bayendo lama cu awa di pos, nan a pidi DVG pa haci un analisis di e awa unda cu diasabra mainta ekipo di DVG, conhuntamente cu DOW, DNM y Parke a sinta pa palabra un plan di accion.

E resultadonan di e analisis a yega dialuna y diamars na unda cu Croes a sigura cu tur ta indica cu no tin un riesgo halto bacteriologico pa cu e salubridad publico pa usuarionan di lama.

Pa loke ta trata e mal holor di e planta Croes a bisa cu e tabata pa motibo cu un di e aerator a kibra den e tanki di oxidacion unda nan a traha un plan, nan tin cu cumpra diferente ekiponan pa asina por aumenta e rendimento di e tanki di oxidacion pa asina evita e mal holor cu tin.

Bon Dia Aruba a puntra na Croes desde ki tempo a ripara cu RWZI ta deficiente y cu tabatin mester uno mas grandi y si nan a bati alarma y na ken, pa cu esaki Croes a contesta cu den transcurso de añanan aki nan a menciona cu e planta ta bayendo atras y cu tin mester di un planta nobo, “e ta un sistema di cincuenta aña y e piezanan tin cincuenta añanan tambe y no ta haci lo maximo pa e por draai, nos a duna señal cu nos tin cu haci cambio, nos a bis’e esaki na minister”.

Asina mes, a puntra si a manda e awa awor pa e saliña na Tierra del Sol unda cu Croes a bisa cu den pasado ora nan tabata manda hopi awa pa Tierra del Sol, Tierra del Sol na su turno a mand’e na Sero Moskito.

Tambe el a bisa cu nan tin rapportnan cu ta indica cu tin zwaar metalen den Bubali Plas caminda cu el a informa cu e mesun rapport ta señala e riesgo cu tin pa saca nan cu ta mas halto cu si ta laga nan eynan “drumi”, pa loke nan a opta pa laga eynan manera cu nan ta.

Croes a trece dilanti cu e rapport di Carmabi cu esun cu DVG ta mustra contradictorio pa motibo di e punta unda midimento a tuma luga, rapport di Carmabi a bisa cu nan a midi na afluent water di e planta, loke ta sali y esey ta nifica cu ora e ta sali for di planta cu tin 40% di rendimento, e calidad di awa ta sali malo. Ora cu e ta drenta Bubali Plas, eynan e ta wordo filtra cu e flora y fauna y ora prome cu e bay lama nan ta haci control “pa nos pa salubridad publico nos ta midi ora e ta sali na awa di lama”.

Pa finalisa, a puntra tambe si Croes ta dispuesto pa bay landa na Eagle Beach pa loke el a contesta “sigur cu si”.