Mescos cu Aruba a perde su lora, nos lo por perde e gutu y otro piscanan den peliger di extincion. Esey ta ponencia di Fundacion Parke Nacional Aruba, FPNA, encarga cu Parke Arikok, Spaans Lagoen y e cuater area designa como e Parke Marino di Aruba.

Gerente di FPNA, Natasha Silva a reacciona riba e declaracion di Minister di Sector Primario, Chris Romero kende a declara cu piscadonan por bay pisca tanto den Parke Arikok como parke marino te ora cu yega na un palabracion cu mester keda traduci den un areglo.

“Ta berdad cu tanten nos no tin un plan di maneho estableci, piscadonan por drenta e areanan asigna como parke marino y pisca. FPNA, na momento di a haya e areanan bou nos encargo, no tabatin un plan di maneho preliminario cla. Mas ainda, no ta asina cu nos kier impone un plan, sino kier formula esaki den consulta cu tur partner envolvi. Y e partnernan no ta unicamente e piscadonan. E proceso aki no lo tuma luga di un dia pa otro.” Silva a bisa cu por hasta dura como seis luna pa yega na e plan di maneho desea. Conforme e ROPV, esta e rekisitonan di e ordenanza teritorial, FPNA mester bin cu su maneho, pero tanten cu tin tur e tramitenan pa haci e cambionan, ta sigui duna piscadonan e espacio pa drenta e areanan di parke marino pa pisca. “Esaki ta sea cu boto of riba baranca,” Silva a agrega.

Parke Arikok no ta habri pa piscamento na cantidad

Pero locual a spanta FPNA ta e informacion cu Minister Romero a publica, esta cu tur piscado por drenta Parke Arikok y parke marino y bay pisca. “Minister a informa henter pueblo cu nan por bay pisca den e reserva natural, y esey a spanta nos.” Motibo ta cu FPNA awor ta maneha Parke Nacional Arikok, Spaans Lagoen y cuater area cu ta cay bou e parke marino.

Parke Nacional Arikok tambe ta uno protegi pa ley, cu tin como obhetivo conservacion di naturalesa. Desde inicio di e parke, a tene cuenta cu personanan di e barionan rond di e parke, cu semper tabatin e custumber di pisca riba baranca. “Nos a sigui permiti e piscadonan aki, mayoria di Santa Cruz, pa sigui pisca riba baranca. Cada uno tin su mesun baranca. Nos conoce nan tur y nan piscamento tin un impacto hopi abou.” Silva a bisa cu FPNA tin contacto cu e grupo aki, y sa ora cu nan ta bin pisca.

E problema ta cu awor a crea un impresion cu henter Aruba por drenta Parke Nacional Arikok y cuminsa pisca. “Esey no ta e intencion. Nos ta bay control y nos mester registra hende cu kier pisca. Nos a papia cu algun piscado caba algun siman pasa, y nos lo mester tene mas reunion cu nan pa yega na un sistema di permiso. FPNA y e rangernan lo mester registra ora cu nan ta drenta den e reserva, unda nan ta bay pisca, pa asina sigura cu nan ta tene cuenta cu regla di parke.”

Leynan existente lo sigui na vigor

Silva a enfatisa cu FPNA lo sigui traha cu e leynan existente. Tanto e ley cu ta dirigi Parke Nacional Arikok, como e ley di proteccion di naturalesa. Consecuentemente esaki lo tin efecto pa e decision di Minister Romero y tambe Minister di Husticia, Andin Bikker, kendenan kier un maneho nobo di permiti piscamento cu harpoen (spearfish) y e tipo di especie cu por pisca.

“Nos a sinta recientemente cu Comision Flora y Fauna riba e intencionnan di Ministernan Bikker y Romero pa permiti piscamento cu harpoen y pa saca cinco especie di pisca cu ta protegi na e momentonan aki,” Silva a sigui splica. “Pa nos e ta dificil pa bay de acuerdo, mirando cu e especienan aki no solamente ta protegi pa leynan di Aruba, sino tambe pa tratadonan internacional. No ta por nada cu nan ta riba e lista. Si nan ta riba e lista di proteccion ta pasobra nan ta core peliger di extincion.”

FPNA no ta contra piscamento, pero e mester ta uno sostenibel, Silva a sigui bisa. “Den e reunion cu piscadonan nos a trece e punto aki dilanti y nan no tabata contra. Pero e ta un proceso dificil pasobra nunca prome nan a yega di traha cu registracion ni bou di un maneho di control di poblacion. E ta hopi trabou pa haci e control riba grandura, peso y hasta especie. Sinembargo, na Boneiro si nan a logra y nos lo mester haci’e”

Tradicion di pisca tabata sostenibel

E piscanan en cuestion ta entre otro e Gutu (parrotfish), e asina yama sawfish (zaagvis), e tribon martiu. E poblacion di e piscanan aki ta hopi abou y -pesca lo nifica cu nan lo desaparece. Gutu ta hopi importante pa e calidad di beach di Aruba. E Gutu ta come resto di coral y ta converti esaki den e santo blanco famoso di nos isla.

Biologo Marino di Parke Nacional Arikok, Sietske van der Wal a bisa cu hasta lo ta ideal pa expande e lista di proteccion pa especienan marino. El a referi specificamente na e kreeft. “Na Aruba nos tin tres tipo di kreeft. Uno so ta riba e lista. Pero tur kreeft ta core peliger di extincion. Antes, Arubianonan tabata sigui e regla di custumber, “si e kreeft ta web’a, ta pone bek den awa.” Den otro palabra, tabata sa con pa pisca den forma sostenibel. “Kreeftnan rond mundo ta den peliger. Na Aruba, e no ta un excepcion. Lo ta ideal pa bin cu un areglo di piscamento basa riba periodo determina y e tamaño di tanto kreeft, pero tambe otro animal marino, pa asina percura cu nan no desaperece di nos awanan.” Es mas, Van der Wal a bisa cu e calco por ehempel ya pa decada ta riba e lista di proteccion, pero e poblacion no a aumenta, cu ta muestra cu hopi piscado no tene cuenta cu e ley. “No ta cuestion cu nos no kier pa hende pisca. Locual nos kier ta pa nan pisca na un forma sostenibel.” Y pa por sigura cu e especienan aki, incluyendo e calco, e gutu y e tribon ta sigui existi, mester haci investigacion riba nan poblacion, haya tur data necesario y bin cu regla mesora. “Si no, nos lo perde nan prome cu nan ta realmente protegi.”

No por kita e proteccion sin mas

E intencion di Ministernan Romero y Bikker pa saca especienan for di e lista protegi ademas no por bay sin mas. E Ministernan mester haci e cambionan segun ley, despues di scucha consehonan, ta locual Departamento Huridico y di Legislacion, DWJZ a splica Bon Dia Aruba.

Tambe a tuma contacto cu Minister Marisol Lopez-Tromp, encarga cu Parke Nacional Arikok, kende a bisa cu FPNA ta e instancia encarga cu maneho di e reserva natural y cu segun ley, ta e instancia cu ta dicidi ken por tin acceso na e area y ken no y ki actividad ta permiti den e areanan cu ta cay bou su encargo. A tuma contacto cu oficina di Minister Romero, pero te na ciere di nos edicion, no a haya contacto cu su persona.

Den e consehonan cu Comision Flora y Fauna a duna na Ministerio encarga cu Medio Ambiente y Parke, prome Sr. Otmar Oduber na 2018 y awor na drs. Marisol Lopez-Tromp, e instancia ta bisa cu e ta na bienestar di e propio piscadonan y nan siguiente generacion pa participa activamente den proteccion di e especienan aki. Pasobra e alternativa ta, cu nan yiunan lo no conoce e piscanan aki mas.

Segun FPNA mientrastanto, na e momentonan aki e piscanan aki riba e lista, ta bou mesun presion cu e prikichi, por ehempel. Henter comunidad ta lamenta cu no tin hopi prikichi mas. Si no (sigui) proteha animalnan marino cu na e momentonan aki ta den peliger di extincion,

nan lo sigui e rumbo di e lora cu ya no ta existi mas na Aruba.