Den buki 1, titulo 2 di Codigo Civil di Aruba ta existi diferente leynan tocante ‘Namenrecht’ of nomber real cu ta e derecho cu ta reglamenta e dunamento di un fam na un yiu, loke ta trata e dunamento di fam pa e mucha net despues di su nacemento.

Durante un entrevista cu Bon Dia Aruba a tene cu Gerrick Croes y Jessica Burgos, miembronan di Plataforma di Hobennan Profesional Tienda di Ley, nan ta pone enfasis tambe riba e derecho cu un tata tin pa duna su yiu su fam den e caso cu e tata no ta den un enlace matrimonial cu e mama.

Di mesun manera, nan a informa cu e tata su fam tin preferencia. Pa e por duna su yiu su fam, e lo mester tin un laso familiar huridico cu su yiu. Esaki ta nifica cu e lo mester reconoce su yiu prome cu e por duna su fam.

Den articulo 1:5, inciso 1 di Burgerlijk Wetboek van Aruba ta duna e regla principal. Segun e articulo aki, e fam di e mucha ta bira esun di e tata (ora di reconoce). Si esaki no ta e caso, e mucha lo haya e fam di e mama. Esaki ta implica un yiu cu no wordo reconoci, lo carga automaticamente e fam di e mama, nan a declara.

Di loke ta trata e reemplaso di permiso di mama pa esun di un Hues, Croes a comenta cu si e tata cu e mama no ta casa, y e mama no ta duna e tata e permiso pa reconoce su yiu, pa motibo cu e no kier cu e mucha lo carga e fam di e tata, esaki por bira posibel a base di articulo 1:204, inciso 3 di Burgerlijk Wetboek van Aruba.

Esaki ta stipula e ‘vervangende toestemming’ cu e tata por haci uzo di dje, kier men cu e permiso di e mama, cu ta necesario pa e tata reconoce su yiu, lo por wordo reemplasa door di e permiso di un Hues.

Ora e mucha no a yega na edad di 16 aña ainda, remarcabel ta e hecho cu segun Hurisprudencia, e stipulacion cu e yiu lo carga fam di su tata despues di reconocimento ta uno discriminatorio, door di esaki e mama no ta haya e opcion pa duna su yiu su fam y esaki lo ta sin suficiente hustificacion. E forma di discriminacion contra di e ser femenino aki lo ta impugna cu articulo I.1 di nos constitucion.

Di su parti, Burgos a bisa cu e derecho di fam lo wordo amplia den e version ahusta di e Codigo Civil, articulo 1:5 inciso 1. Lo ta e prome cu lo bay conoce un cambio den e Codigo Civil nobo. Ta poni explicitamente cu e otorgamento di fam na un yiu ta basa riba un escogencia entre e fam di e tata of e fam di e mama.

Asina mes, nan a enfatisa cu e ‘namenrecht’ den Codigo Civil Arubano actual ta uno discriminatorio contra di e ser femenino. Den articulo I.1 di e Staatsregeling di Aruba mes ta prohibi esey, e mester enfatisa cu e ‘namenrecht’ den Burgerlijk Wetboek van Aruba ta den proceso pa wordo mehora y ta duna e mama tambe e oportunidad pa e yiu por carga su fam.

Pa finalisa, Burgos a splica cu den un scenario cu e mama no ta desea di duna e permiso pa haci esey, e tata por pidi pa un aprobacion di Hues pa substitui e permiso di e mama.