Felipe tin un trabao hopi pisa. Pero, den mesun rosea Felipe ta hopi stima y tin tur libertad, cu su cuminda na ora y tur atencion cu e mester. Felipe ta un di buriconan rescata di Fundacion Eliezer y ta yuda rescata hende cu ta den reto pisa den bida. Pero los di tur, Felipe ta un animal y esey riba su mes ta hacie hopi special pa Gino Frans (54), fundador y director di e fundacion.

Aunke Fundacion Eliezer (Zorgboerderij La Posada) ta dirigi na yuda personanan cu adiccion, e ta realisacion di un soño di Gino, cu desde cu e por corda, semper tabata gusta animal. “Tin biaha mi ta gusta animal mas cu hende.”

Felipe no ta su so. E ta na e cunucu hunto cu Bella, Skippy y Linda. Mayoria a yega e cunucu maltrata, mal cuida. “Felipe tin tres aña. Mi no sa si e ta bay crece mas. Mi ta kere cu esey tin di haci cu e ‘inteelt’ na Aruba. Mi a haya e mama pa cuida, y e tabata dik y a werp aki. Linda tambe a nace aki.” Pero pa un of otro motibo, Felipe a bira mas a mascota di e cunucu. Aunke tur ta haya oportunidad pa cana y participa na actividad, e burico chikito ta manera e rey, unda e por move con cu e kier.

Gino tabata colecta animal for di chikito. No tabata straño pa e haya zundra pasobra ata Gino a trece un pato cas. E famia a biba un tempo na Hulanda y nada a cambia. Aunke Gino Frans no a bira un veterinario of studia formalmente den e area di cria di bestia, el a educa su mes, danki na internet, pa por cuida nan e miho forma posibel. Y awe e ta aplica e conocemento ey, combina cu su experiencia pa brinda animalnan cu ta mal trata, manera cabay, burico y cacho, pa nan por haya un refugio.

Locual a haci posibel pa Gino por a lanta un refugio tabata danki na un filantropo cu a permiti usa un tereno grandi. E cabayero sinembargo a fayece, y Frans a bay den buskeda di otro tereno. Pronto e lo bay na Santa Lucia, cu ta permiti Gino laga e animalnan cana los. “Nos ta cerca di un caminda grandi aki. Felipe ta cana los y tin biaha e ta sali. Auto por dal e.”

E mucha cu ta stima y colecta animal, awendia ta sigui cu cuido di animal, pero tambe di hende. Eliezer ta cuida persona cu adiccion y e animalnan y matanan cu ta parti di e cunucu ta yuda cu e trabao. “Nos ta un ‘recovery farm.’ Ta planta aki, ta cuida bestia. Locual nos ta purba ta pa laga e clientenan aprecia e cuido di animal y siña plantacion.” Tur cliente, tur adicto cu yega na Eliezer ta haya un animal pa cuida, cu ta nifica cu e persona ta siña traha, e ta haya disciplina y ta yuda nan stima bestia. Gino ta conta cada persona e storia di e animal cu nan ta haya pa cuida, pa nan por haya aprecio. Por ehempel, e cabaynan na e cunucu no ta pa haci tour, sino pa e personanan cu mester di guia siña kico e animalnan mester. For di cuminda, nan baño, limpiesa, cu ta inclui saca tur sushi di e stal. E ta un trabao diario, cu su rutina, necesario pa e animal por sobrevivi. Y ora cu un persona cu nunca a haya amor na cas, realisa cuanto e bestia ta depende di dje, con e animal ta responde na su cuido, e transformacion personal ta grandi. Na e momentonan aki tin cinco cabay cu un boluntario, Sra. Wever a rescata y e clientenan di Eliezer ta cuida. “E cabaynan tabata mal trata, pues nan no por haci tour largo manera antes. Locual ta haci ta duna mucha les. E placa cu e actividad ey ta genera ta bay pa cuido di e animalnan.”

Un bestia ta trece hopi amor. “Por saca hopi beneficio di un animal. Si siña un mucha cuida un animal, e ta siña stima. Den e programa aki, nos a mira cambio cerca hende cu por ehempel, no a cuida nan propio yiu. Pero aki, nan mester duna atencion continuo pa e animal bao nan cargo por sobrevivi. Y un bestia ta agradecido. E ta responde.” Un cabay ta bira contento ora cu e ta haya atencion y e emocion cu e clientenan ta experiencia por yuda nan despues cu nan mesun hendenan. “Tabatin uno cu tabata keha pakico nos mester bay corta yerba tur dia. E tabata keha cu con e mester haci e trabao si e t’ey na Elizier pa su adiccion y no pa corta yerba.” E combersacion cu Gino a tene cune a bay mesora riba su yiunan cu e cliente no a cuida. E yiunan awor ta riba caya pa nan cuenta. “M’a bis’e cu mescos ta e caso cu e animalnan. Si no duna nan amor y cuminda, un dia nan tambe ta kibra cura y bay. Tin biaha e ta dificil pa splica un hende algo asina emocional, pero e ta bay mas comprendibel y aceptable si nan mes ta bib’e.”

Locual ta duna Gino hopi alegria ta mira con e terapia cu animal ta traha. E mas yamativo tabata e storia di un adulto cu autismo cu pa motibo di comprension, a haya su mes riba caya, ta usa droga. Fundacion Eliezer a habri porta p’e y Gino a dun’e un cabay pa cuida. Despues di lunanan ta responsabel pa e cabay, diripiente e cliente a cuminza papia. Algo cu a sorprende e famia, pero no Gino. “Un cabay, un animal tin un forma di comunica cu hende no tin,” Gino a bisa cu hopi alegria. Y e sa di kico e ta papia, pasobra Gino mes a tabata un adicto casi 30 aña pasa. Pero ya pa hopi aña, su casa y animalnan manera Felipe ta brind’e e energia necesario pa traha pa otronan cu sociedad a rechasa.