E cambio di ley proponi pa Minister di Husticia pa permiti piscamento di harpun a bay completamente riba tereno di Minister di Teritorio, Infrastructura y Medio Ambiente. Es mas, e ley ta duna e Minister di Pesca e autoridad pa duna permiso, pero e Minister di Teritorio, Infrastructura y Medio Ambiente e responsabilidad, pa medio di e ley di proteccion di naturalesa, pa hiba e control.

Minister Andin Bikker a priminti Parlamento cu e lo concipia un ley, pa cumpli cu e deseo pa permiti un grupo di piscado desespera cu mester di por tira pisca pa sostene nan mes. Un grupo di 44 piscadonan a reuni cu Parlamentarionan y a mustra cu particularmente pa motibo di e situacion di Covid, nan mester di e posibilidad pa usa harpun pa nan por eherce e forma di pisca aki. E proposicion cu Minister Bikker a traha ta dirigi pa e Minister encarga cu e Landsverordening Natuurbescherming. E motibo ta cu e prohibicion ta regla den e ley ey.

Sinembargo, no ta di awor ta purba kita e prohibicion di uso di harpun for di ley. Segun Minister Bikker, ta for di momento cu e bin cu e prohibicion ya caba a bin protesta di comunidad. E prohibicion pa uso di harpun ta hancra den e ley natuurbescherming, y hasta den un caso cu a bay te Hoge Raad, a mustra cu no por permiti uso di harpun y otro arma pa piscamento bou awa (onderwaterjachtmiddel), ya cu e ley ta basa riba tratadonan.

A bolbe inicia intentonan na 2018, pero pa un of otro motibo no a logra, a pesar di consehonan di Comision Flora y Fauna, Direccion Naturalesa y Medio Ambiente y tambe Departamento di Agricultura, Cria y Pesca a base cu cua condicionnan lo por haci excepcion.

Minister Bikker a bisa cu el a hinca su pre-concepto di ley den otro, teniendo cuenta cu e consehonan aki, pero tambe cu e posibilidad pa permiti piscamento cu harpun.

Saba estricto cu harpun

Asina e Minister a cita e Verordening Marien Millieu Saba como ehempel unda ta permiti piscamento cu harpun. Mester bisa cu ora di a busca e ley aki, e articulo cu Minister ta referi na dje ta bisa strictamente, cu no ta permiti piscamento cu harpun usando aparatonan di buceo. Buscando mas informacion riba e maneho di piscamento na Saba, e reglanan ta hopi estricto. Unicamente personanan naci na Saba of di mayornan Sabaans, ta haya permiso pa por pisca. Y te cu recien tabatin solamente seis persona cu tin permiso pa pisca den e Saba Bank y no ta permiti buceo recreacional, pa asina proteha e biodiversidad grandi na un di e sistemanan di coral mas grandi di mundo.

Articulonan ley

Articulonan 1 te cu 3 ta papia cu e ley ta bou encargo di Minister encarga cu e Ley di Natuurbescherming y cu ta permiti e uso di harpun. Cu e importacion, posesion y uso ta unicamente permiti pa residentenan cu tin un prueba di registracion di e Minister encarga cu Pesca. Esaki mester sucede bou condicionnan. Esun cu ta haci e peticion mester duna tur tipo di informacion relevante. Ta duna e prueba di registro despues di a scucha e Minister di Husticia pa determina e harpun y asina ricibi e prueba di registro.

Condicionnan:

Articulo 4 ta papia di e condicionnan, cu ta bisa cu e persona cu ricibi e prueba di registro mester cumpli cu e ley di proteccion di naturalesa y e ley di pesca; e registro di prueba ta mara na un persona y no por traspasa esaki pa otro. E uso di harpun ta unicamente permiti pa e duracion di e prueba di registracion y pafo di e terenonan indica den e prueba di registracion. Tambe ta papia di dos tipo di harpun of medio pa pisca bou awa.

Inciso dos di e mesun articulo ta bisa cu ta duna un prueba di registracion si un ciudadano ta haci esaki pa trabou of custumber y tambe ta mara na condicionnan. Esakinan ta encera cu e persona ta tuma precaucion y por demostra cu e tin permiso pa por tin acceso na e tipo di ‘onderwaterjachtmiddel’ aki, y lo mantene registro di tal. Tambe mester percura cu ta warda e medionan aki den un forma responsabel.

Articulo 5 ta referi na e forma con un persona por perde su prueba di registro, entre otro si a duna informacion robes of no ta cumpli cu condicionnan.

Articulo 6 ta bisa cu mester mustra prueba di registro na personanan of empleadonan publico segun e ley di natuurbescherming. Nan lo por tin e prueba aki den forma digital.

Articulo 7 ta bisa cu a base di apoderacion, Director di Departamento di Agricultura, Cria y Pesca lo manda periodicamente un registro di e permisonan na e Minister di Medio Ambiente como tambe na esnan encarga pa mantene e ley di natuurbescherming. Y Minister di Medio Ambiente, segun e proposicion aki ta responsabel si, pa duna un relato di e efectonan y efectividad di e ley aki despues di un aña.

Y articulo 8 ta bisa cu si acepta e ley di Bikker, ta elimina e prohibicion di uso di harpun.

Ilustracion

Den e Memorie van Toelichting, Bikker ta bisa cu a purba na varios momento pa yega na un balance. Pa motibo cu tin un deseo di Parlamento pa permiti piscamento cu harpun a dicidi pa un caminda mas lihe cu ta un lbham nobo cu ta Gobierno mester dicidi riba dje. Tambe a dicidi pa hinca e arma mes, esta e harpun bou di e Vuurwapenbesluit.

Locual ta yamativo den e splicacion di particularmente articulo 4, inciso 2. Segun splicacion di Minister Bikker, e articulo aki ta ilustra e condicionnan pa residentenan cu tin e profesion of custumber pa entrega harpun na otronan. E splicacion aki ta ilustra cu por traspasa un harpun na terceronan. E articulo ta comparabel cu cierto registracion y obligacion di warda e harpun siguiendo e mesun exigencianan pa arma di candela manera describi den e Vuurwapenbesluit. E Vuurwapenbesluit ta rekeri cu pa hendenan cu tin permiso pa armanan di candela, nan ta obliga pa warda esakinan den un cashi of espacio hopi sigur. Di otro banda, a trece cambio unda personanan cu permiso di arma di candela pa sport, mester entrega esakinan na Warda di Polis. E decision aki a bin despues cu tabatin incidentenan unda a horta arma di candela legal.

Locual e ley di Bikker en todo caso ta separa e permiso pa pisca cu harpun di e derecho pa importa, bende of presta un harpun.

Proposicion ta bruha

Ta e splicacion aki tin diferente hurista cu a analisa e proposicion di ley aki confundi. Huristanan cu a analisa e concepto di ley a bisa Bon Dia Aruba, cu ta compronde cu a hinca e ley aki hopi lihe den otro, sinembargo, por conclui cu falta claridad y cu tin contradiccionnan den e ley. Ademas, aunke cu Minister Cris Romero ta encarga cu Pesca, no a cambia e ley di pesca pa duna e Minister di Pesca e autoridad pa duna permiso. Te ainda, e ta un tarea di e Minister pa Asuntonan Economico. Un observacion huridico ta cu Minister di Husticia, encarga cu e Vuurwapenbesluit, a traha un concepto di ley unda e Minister di Pesca ta bay duna e permisonan pa pisca cu harpun, pero cu na final, ta e Minister di Medio Ambiente ta keda responsabel si ta cumpli cu e ley di proteccion di naturalesa. Kizas mas resaltante di tur ta e papel di Parlamento cu ta e organo legislativo di Aruba, cu ta mustra di ta pone su responsabilidad legislativo un banda y exigi di Gobierno pa tolera un actividad, sin cu tin e controlnan claramente defini.

Unico pais pa trece harpun bek

Fundacion Parke Nacional Aruba, cu ta encarga cu maneho e Parke Marino di Aruba tambe a confirma cu Saba no ta permiti piscamento cu harpun. Y segun un declaracion di FPNA na Bon Dia Aruba, si Aruba permiti e uso di harpun, sea pa medio di un ley of un maneho di tolerancia, nos pais lo ta e unico rond mundo cu ta re-introduci e practica aki despues di 20 aña di prohibicion.