(TheVerge) – Intel a duna un disculpa na partner y clientenan na China despues cu a bisa proveedornan local cu no ta bay usa labor of bienes cu ta bin di region Xinjiang na e pais. E compania a elimina e declaracion aki, cu a resulta den indignacion.

Comercio internacional cu Xinjiang ta restringi pa cantidad di gobierno incluyendo Merca pa motibo di e trato cu China ta duna na e poblacion minoritario Uyghur na e region. Anteriormente e luna aki, Merca a pasa un prohibicion riba importacion for di Xinjiang a menos cu companianan por proba cu a crea e productonan sin usa labor forsa. Gobierno Mericano a describi e represion di e Uyghurs como un ‘genocidio’.

Den su carta anual na proveedornan, Intel a bisa cu tabata ‘rekeri’ pa cumpli cu restriccionnan riba comercio cu Xinjiang imponi pa ‘varios gobierno’ y lo ‘sigura cu nos cadena di suministro no ta usa ningun labor of busca producto of servicio for di region Xinjiang’. E porcion aki di e carta awo ta elimina for di website di Intel, pero por haya un version archiva.

E nota normalmente procedural aki a causa indignacion na China. E carta a bira viral riba rednan social Chines, y strea di pop Chines, Karry Wang, ex-embahador di Intel, a kibra lasonan cu e compania, mientras noticiero nacionalista, Global Times, a acusa Intel di ‘morde e man cu ta aliment’e’.

Mercado Chines ta responsable pa un cuarta parti di entrada global di Intel, alrededor di $20 biyon. E compania tin mas di dies mil empleado na China. Un investigacion di New York Times na 2020 a haya cu chipnan traha pa Intel tabata usa den supercomputer usa pa gobierno Chines pa vigilancia di Uyghurnan.

Como contesta na e indignacion, Intel a disculpa riba rednan social Chines. Den un carta dirigi na publico Chines y partnernan local, Intel a bisa cu ta limitando comercio cu Xinjiang solamente como formalidad legal y no un declaracion politico. “Pa clarifica, e paragraf tocante Xinjiang den e carta ta solamente pa expresa e intencion original di cumplimento y legalidad, no pa su intencion of posicion”, segun e carta.

E problema di Intel ta e ehemplo mas recien di companianan tecnologico Mericano ricibiendo presion di dos banda pa demandanan di gobiernonan Chines y Mericano. Tin cantidad di ehemplo di compania Mericano cumpliendo cu ordennan Chines intrusivo pa retene comercio na e pais. Esakinan ta varia desde Apple wardando data di usuario riba servernan maneha pa companianan estatal Chines, te lo absurdo, manera Amazon eliminando tur review cu menos di cinco strea pa buki di presidente Xi Jinping.