Aruba tin tur condicion y potencial pa sigui desaroya un industria creativo. Algun articulo specialisa ta indica cu e industria aki ta alrededor di un 7% di e GDP global, pero e ta creciendo casi un 10% pa aña.

Departamento di Asuntonan Economico a duna e tarea na e hoben Arubiano Michelline Britten, kende ta un studiante di honor de la Universidad de Curazao, pa realisa un investigacion di un map di industria creativo na Aruba.

Sra. Britten tabata un stagiaire di e departamento menciona y el a conta cu e sosten di Marcelino Gino Kock di e departamento aki pa realisa su investigacion den un periodo di 10 siman.

Map y conscientisacion
El a elabora un map pa identifica e diferente limitacion y beneficio pa crea un cuadro efectivo di e industria aki cu ainda ta den bruki na Aruba. Pero muy specialmente lanta consciencia riba e potencial cu nos isla tin pa desaroya un industria di e caliber aki.

Pero kico ta industria creativo? E ta bisa cu no ta existi un definicion concreto ainda, ya cu na Aruba ni den nos region no tin un estudio haci riba e definicion cu nan ta bay tras di dje. Pa tal motibo departamento di Asuntonan Economico a dun’e e tarea pa traha un map di metodologia. Nan a compila diferente informacion di instancia internacional manera Unesco y hinca nan den otro pa bin cu un definicion concreto pa Aruba. Nan a haya ayudo di CBS (Oficina Central di Estadistica) pa realisa e investigacion aki.

E bon di e map aki ta cu e ta algo traha pa Aruba, pero islanan chikito di nos region tambe por uz’e, segun sra. Britten.

E siguiente paso ta cu nan lo bin cu e rapport cla y presente na diferente partner, entre nan CBS, Departamento di Cultura, etc.. Tambe nan kier envolve mas partner y esey nan a haci durante e presentacion cu e sra. Britten a haci na Universidad di Aruba recientemente.

Di su banda, sr. Kock di departamento di Asuntonan Eonomica ta indica cu cada pais of organisacion ta defini kico ta cay bou e concepto di e industria aki, ya sea arkitectura, musica, video, arte plastico, artesania, etc. Te hasta tin discusion si deporte ta cay bou di e concepto di industria creativo. Pa ehempel pa Unesco tur sector cu tin di haber cu cultura ta cay den e concepto cu nan tin di e industria aki. Pero pa sr. Kock e industria aki ta abarca tur loke tin di haber cu cultura, arte, pues cu cosnan creativo.

Sr. Kock a laga sa cu mundialmente no tabatin un prioridad riba cultura y su aporte pa industria creativo. P’esey masha poco cifra bo ta haya riba e sector aki. Actualmente na Aruba nos ta scuchando mas hendenan papiando di industria creativo. “Poco poco bo ta mir’e cu interes ta cuminsa”, segun e.

Retonan
Considerando cu Aruba ta un di e paisnan mas halto den belasting, e reto cu nan tin ta pa haya e confiansa di e hendenan cu di un forma informal ta trahando caba den e industria aki.

Ta importante pa papia prome cu tur esunnan cu ta forma parti di e sector aki pa yega na un consenso. Despues nan lo por bin cu polisa of maneho riba tur e forma di trabou cu e industria aki ta genera. Pero un punto importante ta keda pa bin cu intensivo di parti di gobierno pa desaroya e area aki pa asina e bala por lora mas lihe.

Un limitacion grandi ta cu no tin hopi data pa cu e industria aki na Aruba. Pa haya investigacion anterior ta hopi dificil, sr. Britten ta bisa. Otro problema ta cu no tin un maneho pa defini e ruta di desaroyo di e industria aki. Un aspecto tin di haber cu e hendenan cu ta parti di e industria aki no ta haya financiamento pa bay dilanti cu nan producto of ideanan creativo.

Beneficionan
Di otro banda e beneficionan cu e industria aki tin ta e diversificacion di nos economia. “Tin mas manera di entrada. Aruba ta enfoca hopi riba turismo. Pero si nos ta wak aworaki tin industria creativo cu nos por cuminsa wak den dje”, segun e studiante.

Segun sr. Britten e industria creativo ta un atraccion pa bin cu e turistanan cu ta gusta cultura y cosnan creativo. Tambe den aspecto di labor e industria aki por bira un fuente di trabou pa hopi hende.

Igualmente e ta atrae e empresarionan hoben pa motiva of stimula nan. Tin algun di nan cu hopi talento cu ta abstene di drenta den e industria aki pasobra nan tin e impresion cu nan no ta gana cen. E ta haya cu mester duna balor na e sector nobo aki pa asina e hendenan mas tanto artistico por compronde y acepta cu tin un industria cu nan como artista por beneficia di dje.

Aspecto economico
Ta existi un impresion falso cu cultura no ta produci placa. Sr. Britten a laga sa cu industria creativo por contribui substancialmente na nos economia. Esaki mirando e ehempel di paisnan manera Inglatera caminda industria creativo ta genera un cifra di porcentahe importante di nan GDP.

Departamento di Asunto Economico ta haya un potencial pa Aruba cuminsa exporta danki na e industria creativo. Pero prome mester defini nan y stimula nan pa subi nan productividad. Pa tal motibo ta importante pa e departamento aki hunga un rol pa duna apoyo con nan por lanta nan negoshi y promove nan producto entre nan musica, no solamente pa e demanda local sino internacional. ”E ora ey nos ta bay wak e beneficionan esencial”, segun sr. Kock.

Actualmente e departamento aki ta biniendo cu un ‘export desk’ pa yuda e empresarionan local pa cuminsa exporta. Aworaki nan ta realisando un investigacion pa determina pa kico nan no ta exporta.

Tambe e industria creativo tin su aspecto social bunita, pero tambe economicamente e por bira un mina di oro. Si nan ta coy e productonan cu e sector aki ta produci y exporta nan, e ta bisa.

Den Caribe tin hopi ehempel di esaki cu ta exitoso. Na Barbados tin un meneer cu ta forma parti di e industria creativo pa medio di arte culinario. El a traha un saus y cada un di nan tin e nomber di un expresion crioyo. Actualmente e meneer aki ta exporta su saus pa Inglatera cu a bira un suceso. Su producto a bira un competencia serio pa e saus fabrica na Inglatera mes of otro marca reconoci mundialmente.