FILE - A dinghy lies on the shore after a shipwreck where two migrants were killed and eight were rescued, in Thermi, on the northeastern Aegean Sea island of Lesbos, Greece, on Wednesday, Jan. 10, 2023. The U.N. migration agency reported Wednesday that 8,565 people died on land and sea routes worldwide last year, a record high since launching its tally of the death toll a decade ago. The International Organization for Migration says the biggest increase in deaths last year came in the treacherous Mediterranean sea crossing. (AP Photo/Panagiotis Balaskas, File)

(AP) – Un total di 8,595 migrante a fayece riba rutanan na tera y den lama mundialmente aña pasa, migracion di Nacionnan Uni agencianan a bisa diaranson, un cantidad record desde cu el a cuminsa conta e fayecimentonan un decada atras.

International Organization for Migration a bisa cu e aumento mas grandi den morto aña pasa tabata riba riba e ruta controversial Mediterranean Sea pa 3,129 for di 2,411 den aña 2022. Sinembargo, esaki tabata bao e record anterior di 5,136 morto cu a ser mira den e ruta aki na aña 2016 mientras gran cantidadnan di hende di Siria y Afghanistan, entre otro, a huy bay Europa.

IOM a bisa cu e cantidad total di morto entre migrantenan den aña 2023 tabata casi 20 porciento mas cu e aña anterior. El a bisa cu mayoria di e mortonan aña pasa, mas o menos 3,700 a bini for di hogamento. E cifra tambe a inclui migrantenan cu a disparce y ta ser asumi cu nan a fayece hasta si nan curpa no a ser haya.

E agencia di migracion basa na Geneva a adverti cu e cifranan aki ta hopi probabel di no ta di acuerdo na e cifra real y factornan manera mehoracion di coleccion di data ta hunga un rol den su calculacionnan. “Cada un di nan ta un tragedia humano cu ta resona via nan famia y comunidadnan pa añanan binidero,” IOM su Director Diputado General Ugochi Daniels a bisa den un declaracion.

En general, e aumento mas grandi den asesinatonan den añanan recien tabata na Asia, unda 2,138 migrante a fayece aña pasa, 68 mas cu den 2022. Esaki ta primeramente a causa di un aumento den mortonan entre Afghanonan cu ta huy for di bisiñanan Iran y entre refugiadonan Rohingya riba rutanan maritimo, IOM su vocero Jorge Galindo a bisa den un email.