A constata e problemanan di un conexion deficiente particularmente den enseñansa superior y enseñansa profesional intermedio na Hulanda. Asina Ministernan Robbert Dijkgraaf di Enseñansa, Cultura y Ciencia y Dennis Wiersma, di Enseñansa Primario y Secundario a contesta fraccionnan di Tweede Kamer, cu ta forma parti di e Comision Permanente pa Enseñansa, Cultura y Ciencia.

Varios di e fraccionnan a haci pregunta specifico con e Minister Hulandes lo haci uso di rapportnan existente cu ta pone cla e problemanan cu studiantenan di Corsou, St. Maarten, Aruba y tambe Islanan BES tin pa conclui na estudio superior na Hulanda cu exito. No unicamente a cita e rapport di e Ombudsman Nacional cu a expresa preocupacion pa problemanan cu studiantenan di Caribe ta confronta pero tambe conclusionnan di otro estudionan riba e problematica.

Diferente fraccion a usa e argumento di e Nationale Ombudsman den su rapport. Y tambe investigacionnan cu a ilustra un cantidad di problema cu studiantenan di paisnan di Reino den Caribe ta keda confronta cune ora cu bay Hulanda pa studia.

Segun e Ministernan, e investigacion na e motibo di e prestacionnan abou di studiantenan unabes na Hulanda a keda ehecuta den conhunto cu coleganan na Corsou, St. Maarten y Aruba. Pa loke ta mehora e transicion pa un miho conexion, a pidi e institutonan na Hulanda cu ta ricibi e studiantenan pa proposicionnan. Nan tin e miho bista kico ta e areanan unda e studiantenan ta keda pega cu nan estudio. A pidi Ron Bormans, Presidente di Directiva di Hogeschool Rotterdam, kende alabes ta presidente di e grupo di guia Exito di Estudio Studiantenan di Caribe pa acumula pensamento di tur envolvi den enseñansa preparativo den e partinan Caribense di Reino Hulandes y di e institutonan Hulandes, y entrega proposicionnan di mehoracion na comienso di 2022

Vierlandenoverleg

E grupo di guia lo presenta fasenan pa e cadena di preparacion, transicion y guia funciona miho durante e periodo di estudio. Nan lo presenta proposicionnan a corto termino, cu ta dirigi pa adaptacion den e aña academico 2022-2023 y lo keda presenta den e siguiente Vierlandenoverleg di Ministernan di Enseñansa di Reino cu ta tuma luga den e prome kwartaal di 2022.

Na mesun momento ta traha na solucionnan mas compleho unda diferente partner den e cadena mester duna contenido. Implementacion di solucionnan asina ta proyecta pa 2023-2023. Tambe lo elabora e consehonan mas tanto cu por cu ta rekeri adaptacion di un of mas structura. Ta trata proposicionnan cu ta rekeri decision politico pa nan por keda implementa cu ta tuma mas tempo.

Durante e encuentro aki lo presenta un reaccion conhunto y ta haci palabracionnan riba implementacion di e accionnan necesario. Pa por yega na un acercamento integral cu ta brinda resultado mester cu tur ta carga e plan di accion. Tur investigacion haci te cu awor ta mustra cu no ta falta bon idea den e cadena di enseñansa, sino cu no tin coherencia entre e iniciativanan existente. E ta necesario cu tur actor di tur parti di Reino ta envolvi cu ta costa tempo.

Paisnan tin libertad pa determina programa di estudio

Pa ta e preocupacion di D66 cu studiantenan na Aruba entre otro tin un escogencia limita pa estudio profesional intermedio, e Ministernan Hulandes ta bisa cu nan ta kere den escogencia liber , pero tambe maneho liber di Gobiernonan di e paisnan. Tin hopi studiante cu ta bay Hulanda pa sigui un estudio na nivel MBO, pero nan no ta haya guia ni asistencia, y a palabra cu Ministernan di Corsou y Aruba pa mira con pa atende cu e fenomeno aki. Particularmente pasobra a mustra cu un bon guia ta esencial pa caba e estudio cu exito.

Cada pais ta haci esfuerso pa su MBO ( na Aruba, EPI) ta acopla na e mercado laboral, pero Gobierno Hulandes ta señala na Parlamentarionan Hulandes cu e oferta di e cantidad di estudio ta basa riba e capacidad financiero y si por realisa esakinan. Aruba (Corsou y St. Maarten tambe) tin escala chikito cu ta haci estudionan tecnico hopi caro, sigur si ta apenas un grupo chikito lo sigui esakinan. Pero hasta pa otro estudio, mester por yega na e docentenan necesario.

2018

Tabata na 2018 cu institucionnan HBO a expresa preocupacion pa e resultadonan decepcionante y for di momento cu a pone e problema riba mapa, a bin un investigacion di ResearchNed, riba instruccion di e Ministernan di Enseñansa di e paisnan Caribense di Reino. Un di e resultadonan ta e grupo guia, dirigi pa Sr. Bormans. E intencion ta pa busca miho transicion di MBO pa HBO. “Nos lo keda monitorea e resultadonan y di esey lo resulta si e pasonan tuma berdad a produci locual tabata kier.”

Na e momentonan aki tin colaboracion na nivel MBO pero den Caribe mes, por ehempel entre e Saba Comprehensive School cu NIPA, un scol pa estudio profesional na St. Maarten.

Pa ta e programa Erasmus+, institutonan na e paisnan por haci peticion pa subsidio. Tin un suma anual pa tur cuater pais di Reino. E intencion di e programa ta pa facilita pasantianan na otro paisnan den Union Europeo.

Investigacion ‘Koprzorgen van Caribische studenten’

E Minister a informa Parlamentarionan Hulandes cu DUO ta duna informacion activamente den Hulandes, Ingles y Papiamento, y tambe pa medio di webinars na futuro studiantenan di Reino Hulandes den Caribe. Y tur November, studiantenan den aña di examen ta ricibi carta cu informacion kico nan mester haci pa por haya financiamento di estudio di Hulanda, regla pa DUO. Pa medio di e Studielink ta haya indicacion cua ta e websitenan relevante pa yuda nan orienta pa haci nan escogencia di estudio.

Mientrastanto ta anticipa cu pa Juli 1, 2022 lo tin e ley di seguro adapta pa asina studiantenan di en todo caso Caribe Hulandes, islanan BES tambe lo por haci uso di e structura di seguro di Hulanda y bin na remarke pa zorgtoeslag.

Pa ta e BSN, esta e number di ciudadano cu mester por habri cuenta di banco por ehempel, ya caba ex Secretario di Estado Raymond Knops a bisa cu a cuminza traha pa introduci un BSN pa Caribe Hulandes. Pero esaki no ta yuda studiantenan di Corsou, St. Maarten y Aruba y p’esey mes ta buscando forma pa mira si por otorga tur studiante nan BSN sin cu mester warda riba cambio di ley.

Otro punto cu e Ombudsman Nacional di Hulanda a señala cu tin biaha ta mira e studiantenan como Hulandes y otro biaha no. Esaki, segun e Minister ta pa motibo cu algun institucion ta reconoce cu e studiantenan di Caribe tin e nacionalidad Hulandes. Door di esey, nan no ta resalta na e institucionnan educativo y ta perde e asistencia cu nan mester. E contribucion di e studiante di e paisnan den Reino na e institucion ta comparable cu un studiante internacional, cu si ta ricibi sosten adicional. Awor ta importante pa identifica cua ta e elementonan specifico cu mester brinda e studiante cu ta bin di paisnan di Reino den Caribe.

“Esey ta nifica cu pa e institucion, e posibilidad pa duna mas servicio ta mas amplio. Y nos ta consciente di problemanan grandi pa loke ta camber di studiante, cu ta algo general, pero ta pisa mas pa studiantenan cu ta bin di Caribe. Manera a bisa caba, e ta preocupa nos hopi cu studiantenan ta yega Hulanda sin guia y esaki ta bisto particularmente ora cu ta busca camber.” Como tal, ta kere cu e miho manera pa cualkier futuro studiante di Aruba por ehempel, sigui e caminda unda e ta sigura di guia na Hulanda.