Diahuebs den oranan di atardi, minister di Finanzas y Cultura, Xiomara Maduro a trece dilanti informacion tocante conseho di CAft riba presupuesto 2022, unda cu el a sigura cu den e carta cu gobierno a manda como reaccion, nan a indica cu ta yega un momento cu ta mustra manera cu CAft kier sinta den stoel di Gobierno di Aruba.

Dia 10 di mei ultimo, CAft tabata señala su recomendacionnan cu 13 punto unda cu despues, 27 di mei ultimo, Gobierno di Aruba tambe a reacciona cu un carta riba e consehonan aki.

Maduro a expresa cu Gobierno di Aruba a tene na cuenta debidamente cu tur locual ta e consehonan cu nan a haya, caminda ta expresa den e carta, sino tambe den e memoria di splicacion di presupuesto 2022, e cual a haya cambionan door di recomendacionnan di CAft y na e uitvoeringsrapportage di aña pasa.

El a bisa cu esaki ta importante pa motibo cu den e ultimo carta cu nan a ricibi tabata un reconteo di tur e consehonan cu a wordo duna for di 2019 te aworaki, unda e 13 punto aki ya caba gobierno a yega di reacciona riba nan, a tene cuenta cu nan y a haci cierto cambio.

Ta p’esey cu loke tin awor, segun el a splica, ta un resumen di CAft. “No ta cosnan nobo cu a bin acerca, aunke tin dos cos nobo cu no ta ni aparece den presupuesto 2022 pero toch, ta wordo treci dilanti”, Maduro a enfatisa.

Un punto tambe ta cu door di pone tur conseho y trece tur di nan atrobe den un solo carta di 13 pagina, nan ta haya cu CAft no ta tene na cuenta cu argumentonan, pa motibo cu cada bes cu Gobierno di Aruba ta reacciona riba e consehonan cu CAft ta duna, sea ta haci e cambio conforme e conseho of ta indica den un reaccion kico a haci cu e conseho aki. Kiermen con hopi a sigui e conseho aki of pakico no a sigui e conseho aki y e motibo pa esaki.

Ademas, el a bisa cu CAft no ta tene na cuenta hopi biaha cu e argumentonan y tampoco cu splicacion cu gobierno ta duna y ademas tampoco nan ta duna un contra-argumento. P’esey e ora ey ta bin un situacion riba cual nan tambe a papia cu secretario di Estado Alexandra van Huffelen, unda cu su peticion tabata ta pa nan sinta na mesa mas cu por cu CAft pa asina ey dialoga prome cu tuma e decisionnan y prome cu e consehonan aki bay den conocemento publico.

El a referi tambe na diferente carta cu a manda di un instancia pa otro, “y den tur esey Aruba no ta bay dilanti, dus nos no ta avansa eynan den locual ta e motibo di pakico nos tin un supervision financiero.” Tambe el a menciona cu loke ta bisa, cu gobierno no a cumpli y no a atende cu e consehonan di CAft, “esey no ta berdad”.

Den e reaccion di gobierno a señala cu nan ta cumpliendo cu e normanan rumbo Finanzas publico manehabel. Den situacion aki despues di pandemia, “nos ta leu di ta den un situacion ideal, pero si conforme tur locual ta e protocol cu ta trata cu e parti di supervision,” caminda ta papia di saldo financiero unda cu e deficit cu nan tin na e momentonan aki ta dentro di e maximo stipula pa Conseho di Minister di Reino.

Den situacion aki nan a haci un apelacion di articulo 23 di e LAF pa e ora ey por desvia for di e normanan stipula den e protocol di 2018 y tambe di ley di LAF, pa motibo cu e situacion di Covid-19 tabata uno ‘; y ley tambe ta brinda cu ora ta surgi un situacion asina, por pidi na base di articulo 23 pa desvia di e norma, locual Aruba a haya hunto cu e aprobacion.

Den contexto aki, e norma cu tin stipula ta locual cu Conseho di Minister di Reino ta permiti, locual ta duna como sosten di likides, y na e suma ey Gobierno di Aruba a tene su mes, segun Maduro a indica.

“Ora nos papia di e normanan, mester bisa cu gobierno ta cumpli cu nan rumbo Finanzas publico”, el a sigura.

Di loke ta trata e saldo financiero, e deficit ta keda den locual ta stipula e maximo, pero tambe segun ta e gasto di personal. Den e parti aki, CAft a sigura cu Gobierno di Aruba no a tene su mes na lo cual ta e gastonan di personal y Maduro a afirma cu “esey no ta asina, den e mesun rapport di CAft ta mira cu gobierno ta cumpliendo”. Riba e topico aki el a referi cu tin un protocol cera na november di 2018 cu ta stipula cu e gastonan tin cu keda bao 497 miyon florin. “Esaki tambe ta caminda Aruba ta, nos ta abou di e parti aki”.

Di loke ta trata e quota di debe, el a comenta cu prome cu 2019 tabatin un bahada di e quota aki unda cu a bay te 71.8% y na fin di 2019 Aruba a yega na un surplus.

Na 2021 esaki a subi debi na e fiansanan cu Aruba a haci cu Hulanda loke a pone cu quota di debe a subi te 108%.

Den e carta cu gobierno a manda nan a indica cu ta yega na un momento cu ta mustra manera cu CAft kier sinta den stoel di Gobierno di Aruba manera Maduro a splica, “esey no ta e trabou pa e cual CAft a wordo institui, CAft ta mira e parti financiero pero CAft no ta tuma decisionnan cu tin di haber cu pais Aruba cu maneho, p’esey bo tin un gobierno y parlamento cu ta controla kico gobierno ta haci y tambe ta duna direccion, den e dinamica ta bin un tercer organo cu ta CAft cu ta bin tuma cierto decisionnan”, el a bisa.

Pa finalisa, el a trece dilanti cu e contesta aki a bay publico di loke ta trata e reaccion di gobierno pa CAft pa asina ey comunidad mes por saca nan mesun conclusion.