For di mas control na frontera te na facilita proceso di LAR. Eseynan ta algun anuncio cu Minister di Husticia, mr. Andin Bikker a haci durante e conferencia di prensa di Gobierno. E Minister a repasa diferente decision cu a tuma cu den su concepto ta bay aumenta e seguridad di ciudadano.

Particularmente, e cuido di frontera ta mustra di ta funciona y lo keda intensiva. E fin di siman aki, Wardacosta hunto cu Cuerpo Policial a logra pone man riba personanan indocumenta cu a purba drenta Aruba ilegalmente. “E radar di Cuerpo Policial di Aruba a traha,” e Minister a ilustra. El a sigura, cu den luz di eleccionnan na Venezuela, lo intensiva e control di frontera y cu aki, tanto Arumil hunto cu Wardacosta cu refuerso di Marina Hulandes y Cuerpo Policial lo tin bista riba movecionnan den nos awanan teritorial y tambe na nos fronteranan. E control aki lo sirbi tambe pa yuda piscadonan Arubiano, cu pa medio di e beacon cu GPS cu nan lo ricibi di Gobierno, lo por comunica cu autoridadnan asina cu nan haya nan mes cu problema riba lama.

Bikker ta bisa cu e ta contento di por a cumpli cu puntonan di maneho di Gobierno, unda a reintroduci radar pa polis y e helicopter, unda lo tin mas vigilancia y tin mas blauw riba caya pa contene criminalidad. Bikker a splica tambe cu mientrastanto, e repatriacion di personanan cu a bin Aruba y a keda como turista ta bayendo bon. Siman pasa, e di tres vuelo humanitario a bay pa Venezuela, pero tin mas hende cu a bin dilanti cu kier bolbe nan pais, y nan ta di varios parti di mundo.

Cambionan di ley

E enfoke di Bikker sinembargo tabata riba e diferente cambionan di ley cla pa keda aproba. Ta un serie di ley cu ta cay den un asina yama ‘verzamellandsverordening’ (ley acumula) unda ta adapta esnan cu ta resorta bao e Minister di Husticia, cu cambionan chikito, pero cu ta haci impacto grandi, sin cu mester pasa un proceso largo. “Ta cambionan cu ta yuda comunidad,” e Minister a bisa.

Castigonan

Por ehempel, mescos cu na Hulanda, ya no ta permiti pa personanan cu agredi asina yama ‘first responders,’ – cu ta sea polis, enfermeronan, personanan di siguridad y otro – pa haya un castigo di trabao. Na Hulanda ta considera e actonan aki hopi repudiabel y Aruba tambe. Consecuentemente, esnan cu agredi ‘first responders’ lo haya castigo di prison, no mas un castigo alternativo.

Ya caba a anuncia cu personanan cu keda sentencia pa pedofilia tampoco lo por haya un castigo di tarea mas. E castigo lo ta di prison. Mientrastanto ta sigui traha riba e posibilidad pa introduci castigonan minimo. Bikker a splica cu ya a aumenta e castigonan, y a palabra cu e Procurador General cu lo revisa e forma con Ministerio Publico ta pidi pa e castigonan. Pero Gobierno en todo caso ta considerando pa introduci castigonan minimo den caso di pedofilia.

Pero banda di castigonan cu ta den e ambito penal, Bikker a enfatisa e trabao di Sociaal Crisis Plan unda ta enfoca riba prevencion. “Ta un maneho integral y e aspecto penal ta un parti di dje. Prevencion ta crucial y e Codigo Penal ta e ultimo remedio.”

Apoderacion temporal

Asina tambe a constata cu tin un vacuum huridico pa pacientnan cu mester di cuido ambulante, particularmente esnan cu tin problema psicologico-psykiatrico. Consecuentemente ora cu e personanan aki comete un acto criminal, e ora nan ta haya atencion. Sinembargo mester actua prome cu nan yega na e limite aki, hopi biaha pasobra nan no ta tuma nan remedinan.

Gobierno kier introduci un sistema manera cu tin na Hulanda, unda un miembro di famia ta haya autoridad den forma di un apoderacion temporal y asina pidi sosten di centronan di cuido psikiatrico pa e pacient, y no warda pa algo pasa pa e aparato hudicial mester keda envolvi.

Cu e apoderacion temporal aki, ta responde na e peticion di entre otro Respaldo y otro actor cu for di 2019 caba a pidi pa e ley aki. Pa un famia por haya apoderacion temporal, e lo mester acudi na Corte, cu certificacion di un psikiatra.

Taxi Pirata

Minister di Husticia tambe a enfatisa cu ta bay actua pisa contra taxistanan pirata cu ta bira suheto na castigonan mas pisa. “Den e cambionan di e leynan, lo aumenta e castigo contra esnan cu ta transporta persona sin cu nan tin permiso di taxi of autobus. A constata cu tin hopi hende sin permiso, ta transporta personanan a base di pago y ta un competencia inhusto pa taxista y chauffeurnan di autobus, cu ta gana nan pan honradamente. Kier pone un paro na e practica aki y pone un castigo adicional.” E Minister a bisa cu e control lo aumenta tambe.

Bikker a rechasa e ponencia cu tin e taxistanan pirata pa motibo di falta di transporte publico den areanan mas dificil pa yega. “Nos sa cu nan ta pasa busca hende para banda di caminda grandi. Esnan cu ta djis duna un hende un lift no mester ta preocupa.”

LAR

Pa loke ta proteccion huridico pa ciudadanonan, a dicidi pa LAR por cuminza tuma decision sin mester di e asina yama hoorzitting pa laga e proceso cana mas lihe. Un ehempel ta ora cu ta nenga un permiso, supuestamente basa riba e ponencia cu no a haci e pago. E ciudadano awor por entrega su obhecion (bezwaar) cu e pruebanan di pago, sea pa medio di transferencia di pago via banco. Bao di e ley actual, e comision di obhecion mester bay den sesion, invita e persona en cuestion y skirbi un conseho. Pero e ta tuma tempo, hasta luna. “Na otro pais den Reino ta asina cu e organo di obhecion, a base di e bezwaarschrift hunto cu e pruebanan, por mesora conseha pa duna e permiso.” Esaki lo elimina tempo cu tin cu hinca den proceso, segun Bikker. E proteccion hudicial di e ciudadano lo keda salvaguardia y aumenta mientras cu ta baha e presion di trabao riba e conseho di obhecion cu e decision aki. “Ta tanto sesion por tene pa dia, of pa siman. Pero cu e cambio chikito di ley aki, ta agilisa e proceso y pa e ciudadano conforme di principionan di bon gobernacion y proteccion hudicial. Den tur sentido, e cambio lo tin su beneficio pa ciudadano y gobierno.”

Sprong Cassatie

Finalmente e Minister a anuncia un proceso nobo, cu ta conoci como Sprong Cassatie, unda partidonan por bay di acuerdo pa laga Corte Comun yuda cu e asina yama kortsluiting, esta cu ta pidi comentario di Corte Supremo riba un caso sumario administrativo. “Si e aspectonan huridico ta hopi cla, huez of Hof por ‘kortsluit’ pa determina e caso caba.” Corte Supremo lo por duna su opinion cu ta elimina e necesidad pa e caso mester continua.