Si comparti dato y recurso, por implementa cambio na bienestar di muchanan

Sentido di siguridad ta impacta e forma con muchanan ta experiencia na bienestar y pa e Minister nobo, esey ta e mensahe crucial cu a sali di e estudio ‘Youth Monitor’ di dr. Paula Kibbelaar, dr. Annemarie Slotboom y Prof. dr. Jan Hendriks. E Minister di Husticia y Asuntonan Social, Rocco Tjon a hiba palabra durante e seminario riba e investigacion organisa na Universidad di Aruba, enfatisando e balor di investigacion.

“Semper nos ta bisa cu pa combati criminalidad mester haci esaki den un triangulo. Mester cuminza cu hobennan, y aki enseñansa ta hunga un rol importante. Si surpasa e retonan social obviamente e ta bay tin un impacto positivo riba criminalidad. Tin diferente punto den e Youth Monitor cu nos ta bay usa den nos proposicion di maneho,” e Minister a bisa Bon Dia Aruba. “Ta proyectonan cu nos a campana cune tambe y awor ta bunita cu nos ta bay haya e oportunidad pa hinca e conclusionnan di e rapport (aki) den nos maneho.”

Rocco Tjon a sigui bisa cu e ta bunita pa mira con investigacionnan cientifico ta mustra tambe e balor di esaki. “A trece diferente factor dilanti, manera siguridad di bario. Y locual e rapport ta bisa cu no tur cos ta costa hopi placa. Kiermen inversionnan chikito cu por haci den bario, percura cu e bario ta limpi, cu tin iluminacion, cu e hobennan sinti nan mes sigur riba caya ta importante. Cede Aruba y ATHA a cuminza cu e proyectonan aki caba, pa percura cu tin mas actividad den bario pa nos hobennan. Mi ta hopi satisfecho pa e investigacion y nos lo haci uso di e resultado.”

Mas colaboracion, entre otro cu Universidad di Aruba

Tjon a bisa cu den un combersacion algun siman pasa cu Rector di Universidad di Aruba, dr. Viola Heugert, a reitera cu Gabinete Evelyn Wever Croes II kier colabora mas cu e institucion. “Mi ta kere cu locual falta ainda na Aruba -e no ta suficiente- cu maneho mester ta basa riba investigacion. Mester tin ‘evidence based policy’ y esey sigur como Minister di Husticia y Asuntonan Social, lo mi percura pa esaki.”

Sinembargo Aruba tin un reto grandi di falta di fondo. Hasta prome cu COVID tabatin reto pa financia investigacionnan cu ta costa placa. Pero, no tur e consehonan, si implementa nan, ta costa hopi placa. Locual si mester sosode ta mas colaboracion entre Ministerio y stakeholders externo, e Minister a bisa. “Asina lo por logra mucho mas. Un plan cu nos ta bay introduci na 2022 y combersacionnan ta andando cu stakeholders gubernamental y di sector priva ta ‘Barionan mas Sigur.’ Si tur hende pone tiki fondo disponible y percura cu ta maneha e fondonan aki bon, mi ta kere cu por logra mucho mas. Pues di e forma aki por haci miho uso di e poco placa cu tin.”

Pero mes importante ta comparti informacion cu otro. Lamentablemente, esey no ta sosode hopi na Aruba, Tjon a admiti. “Diferente departamento y partnernan ta sinti cu nan ta doño di informacion y no ta comparti esaki cu otro. Y manera e profesornan a trece dilanti, si tin informacion y no ta compartie, tanto bal cu tin e datonan aki. Eynan tin pasonan cu tin cu tuma.”

Realidad ta si cu tin hopi informacion cu Gobierno mes ta acumula y no ta comparti. Tin ehempelnan clave con Gobierno mes no ta publica tur investigacion, particularmente si e contenido ta hopi negativo. Rocco Tjon a bisa cu esey ta parti di e cultura politico na Aruba, pero si kier trece cambio positivo, tur ta aki pasobra kier mira mehoracion. “Esnan cu a atende e seminario na Universidad ta politico, investigadornan, educadornan y tur kier mira mehoracion. Nos lo mester educa pueblo, percura cu informacion yega unda mester yega. Y traha miho cu otro no ta costa placa. Si tin un grupo comprometi, lo por logra.”

Practica y implementacion

E Minister a reitera di lo tuma e estudio di Youth Monitor como ehempel y e lo usa e recomendacionnan den e rapport. “Ya caba tin hopi similaridad cu e vision cu Gobierno tin.

Pero tambe den e Sociaal Crisis Plan, tin hopi investigacion riba esnan cu a ricibi FASE, subsidio di salario, y como tal, tin hopi dato acumula. Y na e scolnan tin hopi informacion. Si comparti e informacionnan aki miho, y coordina esakinan, lo por tin maneho dirigi. Sin lubida cu tin instancia cu ta haci hopi investigacion, manera CBS. Pues mi ta kere cu mas colaboracion lo resulta den un presupuesto cu ta mas basa riba evidencia.”

Leerplicht y implementacion di ley

Aunke cu Leerplicht no ta cay bao Minister di Husticia, hecho cu a sali afo di e seminario ta cu scolnan ta perde bista riba varios mucha, cu ta cay afo. Particularmente durante e pandemia, esaki a sosode. E ta un punto di preocupacion, no solamente pa esnan cu ta dirigi enseñansa, manera directivanan di scol, pero tambe esnan cu ta traha den e sector social.

Segun Rocco Tjon, berdad tin un Bureau Leerplicht cu falta herment y personal. “Na Aruba tin hopi ley cu practicamente ta morto, pasobra nan ta riba papel y no tin instancia pa percura cu por implementa nan. P’esey den futuro tur ley cu pasa, nan mester ta acopla na finanzas pa percura cu ta inclui e aspecto di supervision y implementacion den dje. E instancia cu ta encarga cu e ley mester ta completamente ekipa, pasobra si no, e ley ta keda uno morto.”

E Minister a enfatisa di kier sostene continuacion di e proyecto investigativo ‘Youth Monitor,’ particularmente pa mira e impacto di COVID-19 riba calidad di bida di hobennan y cu su Ministerio sigur lo sostene mas investigacion cu por produci dato crucial pa maneho efectivo. “Maneho mester ta carga pa dato di investigacion. E no ta importante unicamente pa sigui haci investigacion, pero pa duna hobennan e conviccion cu ta scucha nan, cu ta compronde nan.”

Minister Tjon a gradici e investigadornan pa nan trabao y a sigura nan cu su ministerio lo haci bon uso di nan informacion, pa asina por keda brinda hobennan perspectiva pa futuro.